Blefaroptoza – cauze, simptome, tratament și complicații

Descriere

Blefaroptoza sau caderea pleoapei este urmarea unei leziuni congenitale sau dobandite a musculaturii sau inervatiei pleoapei. Drept urmare, fanta palpebrala se ingusteaza, campul vizual este redus, iar pacientul sufera atat din punct de vedere estetic cat si functional.

Cauze blefaroptoza (ptoza palpebrala)

Ptoza congenitala este mai frecvent intalnita (75 % din totalul ptozelor) si poate fi simpla (izolata) sau asociata cu alte afectiuni.

Ptoza simpla este cea mai frecventa si are drept cauza o afectare primitiva (distrofe) a muschiului ridicator al pleoapei superioare ( modificare de structura a muschiului de cauza neidentificata in prezent). In 75 % din cazuri apare unilateral, de obicei sporadic, dar poate avea si caracter ereditar ( antecedente de ptoza palpebrala in familie).

Ptoza congenitala poate fi asociata si cu alte afectiuni ca de exemplu paralizia congenitala a nervului oculomotor (III), sindrom Harner, sindrom Marcus-Gunn, tumori orbitare etc, sau poate fi urmarea unui tratament sau obstetrical.

Ptoza palpebrala dobandita poate aparea ca urmare  a unor cauze diverse:  neurologice, traumatice, mecanice, musculare, etc.

Daca se instaleaza la adultii trecuti de 60 de ani, ea poate fi si urmarea unei relaxari accentuate a tesuturilor orbito-palpebrale sau a unui exces cutanat al pleoapei  superioare  care prin tractiune duce la dezinserarea  aponevrozei muschiului ridicator al pleoapei  superioare de pe portiunea cartilaginoasa a pleoapei.

Simptome blefaroptoza

In cazul ptozei palpebrale congenitale majore, copilul isi ridica spranceana  (contractia muschiului frontal) pentru a compensa deficitul muscular palpebral. De asemenea el ridica barbia si lasa capul pe spate pentru a putea privi prin zona libera, neacoperita de pleoapa cazuta (in aceste cazuri grave se recomanda interventia chirurgicala chiar in primul an de viata).

Daca blefaroptoza nu este atat de grava se poate temporiza operatia pana in jurul varstei de 3 ani. Din motive sociale si estetice se recomanda interventia chirurgicala inainte de intrarea in colectivitate.

In cazul ptozelor mici, cand de regula vederea nu este afectata, se poate amana operatia pana la 12-14 ani.

In cazul ptozei dobandite, pacientul se naste cu cele 2 fante palpebrale egale, si normale ca deschidere, acuzand caderea pleoapei superioare in timpul vietii. Acest lucru poate fi manifestarea initiala a unei alte afectiuni generale cum ar fi : boli neurologice, boli autoimune, distrofii musculare, tumori cerebrale sau orbitare etc.

Diagnosticul de ptoza palpebrala

In urma unui examen oftalmologic atent se poate diagnostica ptoza palpebrala, gradul ei, cauza ei si se poate ridica tratamentul de electie, care este cel chirurgical.

Tratamentul de ptoza palpebrala

La copii de 1-3 ani este ridicata anestezia generala pe cand incepand de la 12 – 14 ani si la adulti se poate opera si sub anestezie locala (in urma colaborarii mai buna intre medic si pacient , in timpul operatiei, se pot obtine rezultate superioare functionale si estetice; este posibila chiar o ajustare cantitativa in conditii de statica normala cu pacinetul in pozitie verticala)

Operatia are ca scop  fie intarirea muschiului palpebral deficitar, fie suspendarea pleoapei la muschiul frontal cu materiale biocompatibile (fir de silicon, banda de Gore-tex). In unele cazuri este nevoie de reinterventii pentru a obtine un rezultat cat mai bun.

In cazul ptozelor dobandite, pe langa un examen oftalmologic amanuntit, este indicat si un examen neurologic completat dupa caz de investigatii imagistice care pot stabili diagnosticul afectiunilor asociate.

Abia dupa tratamentul complex al afectiunii de fond si daca ptoza persista, (de obicei se asteapta sase luni de la debutul ptozei) se recurge la tratamentul chirurgical care respecta in mare, aceleasi principii, ca si la cel din ptoza congenitala.

In cazul blefarosalozisului se efectueaza in acelasi timp operator si o blefaroplastei superioara ( indepartarea excesului cutanat) pe langa reinsertia muschiului ridicator al pleoapei la tars ( partea cartilaginoasa a pleoapei)

Complicatiile ptozelor

İn ptozele congenitale severe, ochiul  afectat poate deveni ambliop, din cauza lipsei de stimulare vizuala, prin obturarea axului vizual de catre pleoapa cazuta.

De aceea, in asemenea cazuri este necesara corectarea chirurgicala in primul an de viata si tratarea corecta a ambliopiei.

In multe cazuri ochiul afectat are astigmatism (deformarea cursurii corneei cauzata de presiunea pe care pleoapa cazuta o exercita). In consecinta, este obligatoriu ca postoperator sa se  corecteze viciile de refractie existente, ochelarii imbunatatind si aspectul estetic al pacientului.