Artrita Genunchiului: tratamente

Artrita Genunchiului: tratamente

Artrita este o inflamaţie a uneia sau a mai multor articulaţii. Durerea, inflamarea şi rigiditatea sunt simptomele principale ale artritei, aceasta fiind o boală deosebit de frecventă la genunchi.

Tipuri de artrită la genunchi şi cauze

Principalele tipuri de artrită care afectează genunchii, sunt osteoartrita, artrita reumatoidă şi artrita posttraumatică.

1. Osteoartrita

Este cea mai comună formă de artrită la genunchi. Este un tip degenerativ de artrită, („uzură şi rupere”) care apare cel mai frecvent la persoanele de peste 50 de ani, dar poate să apară şi la persoanele mai tinere.

În osteoartrită, pe măsura trecerii timpului, cartilajul din articulaţia genunchiului se degradează treptat, iar spaţiul de protecţie dintre oase scade. Acest lucru poate duce la frecarea os pe os  şi produce ciocuri osoase dureroase.

Osteoartrita se dezvoltă lent, iar durerea se agravează în timp.

2. Artrita reumatoidă

Este o boală cronică, ce atacă mai multe articulaţii ale corpului, inclusiv articulaţia genunchiului. Aceasta este simetrică, ceea ce înseamnă că ea afectează de obicei aceeaşi articulaţie pe ambele părţi ale corpului.

În artrita reumatoidă, membrana sinovială care acoperă articulaţia genunchiului se inflamează şi acest lucru duce la dureri de genunchi şi rigiditate.
Artrita reumatoidă este o boală autoimună. Acest lucru înseamnă că sistemul imunitar atacă propriile ţesuturi.

3. Artrita posttraumatică

Este o formă de artrită care se dezvoltă după o accidentare la genunchi. De exemplu, un os rupt poate deteriora suprafaţa comună şi, în timp, să conducă la artrită după o leziune. Leziunea de menisc şi leziunile ligamentare pot provoca instabilitate şi uzura suplimentară asupra articulaţiei genunchiului, care în timp poate duce la artrită.

Simptome de artrită la genunchi

Articulaţia genunchiului afectată de artrită poate fi dureroasă şi inflamată. În general, durerea se dezvoltă în timp, deşi debutul brusc este de asemenea posibil.

• Articulaţia poate deveni rigidă şi umflată, ceea ce face dificilă aplecarea şi îndreptarea genunchiului. Simptomele pot fi resimţite mai accentuat dimineaţa sau după o perioadă de odihnă.

• Fragmentele de cartilaj şi alte ţesuturi pot interfera cu mişcarea lină a articulaţiilor.

• Genunchiul se poate „bloca” în timpul mişcării. Acesta poate scârţâi, se aude un clik sau un zgomot de măcinare (crepitus).

• Durerea poate provoca o senzaţie de slăbiciune a genunchiului.

Tratamentul pentru artrita genunchiului

1. Tratamentul medicamentos

Mai multe tipuri de medicamente sunt utile în tratarea artritei genunchiului.Deoarece oamenii răspund diferit la medicamente, medicul va lucra îndeaproape cu pacientul pentru a determina dozele care sunt sigure şi eficiente pentru acesta.

Prima opţiune este reprezentată de medicamentele antiinflamatorii şi cele anti-reumatice pentru a încetini progresia artritei. De asemenea, sunt recomandate şi preparatele injectabile în articulaţie cum ar fi cortizonul sau soluţia vasco-elastică.

2.    Tratamentul chirurgical

Medicul poate recomanda o intervenţie chirurgicală în cazul în care durerea cauzează invaliditate şi nu este atenuată cu un tratament nonchirurgical. Ca şi în cazul tuturor intervenţiilor chirurgicale, există unele riscuri şi complicaţii posibile despre care se discută înainte de operaţie.

Intervenţia chirurgicală se face prin artroscopie: se realizează incizii mici cu instrumente subţiri, minim invazive. În cazurile în care osteoartrita este însoţită de o leziune de menisc, degenerativă, chirurgia  artroscopică poate fi recomandată pentru tratarea acesteia.

Allogrefa –  poate fi folosit ţesut normal, cartilaj sănătos luat dintr-o altă parte a genunchiului sau dintr-o bancă de ţesuturi pentru a umple un gol în cartilajul articular. Această procedură este folosită de obicei numai pentru pacienţii mai tineri care au zone mici de cartilaj, afectate.

Sinovectomia – leziunea articulară afectată de artrită reumatoidă este îndepărtată pentru a reduce durerea şi inflamarea.

Osteotomia –  osul este tăiat şi apoi remodelat pentru a diminua presiunea asupra zonei afectate a articulaţiei genunchiului. Osteotomia genunchiului este utilizată atunci când avem un stadiu incipient de osteoartrită care a afectat doar o parte a articulaţiei genunchiului. Prin deplasarea greutăţii de pe partea deteriorată a articulaţiei, o osteotomie poate ameliora durerea şi îmbunătăţi în mod semnificativ funcţia genunchiului afectat.

Artroplastia – înlocuirea totală sau parţială a genunchiului presupune eliminarea cartilajului şi a osului deteriorat şi apoi protezarea pentru a restabili funcţia genunchiului.

Recuperarea după artrită

După orice tip de intervenţie chirurgicală pentru artrita genunchiului, există o perioadă de recuperare. Timpul de recuperare depinde de tipul intervenţiei chirurgicale efectuate.

Medicul recomandă terapia fizică pentru a ajuta recuperarea şi pentru a restabili mobilitatea. Este posibil să fie necesară purtarea unei orteze sau folosirea cârjelor pentru o perioadă de timp.
În cele mai multe cazuri, o intervenţie chirurgicală ameliorează durerea şi face posibilă efectuarea mai uşoară a activităţilor de zi cu zi.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”