Osteonecroza (necroza avasculară) reprezintă o afecţiune ce constă în moartea celulelor osoase, ca urmare a întreruperii fluxului sangvin către acestea. Principalele cauze ale acestei boli sunt consumul excesiv de alcool şi administrarea pe termen lung de medicamente cu corticosteroizi. Afecţiunea apare cu precădere în rândul persoanelor cu vârsta între 30 şi 50 de ani şi se manifestă prin durere puternică la nivelul umerilor, mâinilor, picioarelor şi mandibulei, în cazurile severe fiind necesară chiar înlocuirea articulaţiei afectate.
Majoritatea persoanelor nu prezintă simptome în stadiile de debut ale osteonevrozei, însă, pe măsură pe evoluează, afecţiunea poate duce la apariţia unor manifestări precum:
Osteonecroza poate avea numeroase cauze, însă cele mai frecvente sunt excesul de alcool şi corticosteroizi, fracturile sau dislocarea fragmentelor osoase şi lupusul sistemic eritematos.
Alte cauze mai puţin întâlnite ale osteonecrozei şi alţi factori de risc implicaţi sunt:
Diagnosticul de osteonecroză este suspectat în cazul în care o persoană care prezintă unul sau mai mulţi dintre factorii de risc amintiţi mai sus se confruntă cu durere de oase localizată. Pentru confirmarea acestui diagnostic, pacientului i se recomandă radiografia zonei dureroase, precum şi alte investigaţii imagistice, la aprecierea doctorului, în special tomografia computerizată, care poate depista în stadii incipiente osteonecroza.
Tratamentul osteonecrozei depinde de momentul în care a fost descoperită afecţiunea. Cu cât tratamentul începe mai devreme, cu atât riscul de fracturi este mai redus. Iniţial, tratamentul constă în administrarea de antiinflamatoare, anticoagulante, antiosteoporotice sau medicamente pentru reducerea colesterolului – acestea ameliorează durerile, încetinesc progresia bolii, previn formarea cheagurilor de sânge şi reduc nivelul de grăsimi din sânge – şi limitarea activităţii fizice.
În cazul în care osteonecroza este în stadiu avansat, medicul poate lua în considerare intervenţia chirugicală, care poate consta în decompresie (înlăturarea fragmentului osos lezat, care ajută la îmbunătăţirea fluxului sangvin), osteotomie (repoziţionarea osului rămas după eliminarea ţesuturilor afectate), artroplastie (înlocuirea totală a articulaţiei afectate) sau grefa osoasă.
Riscul de osteonecroză poate fi redus urmând aceste sfaturi:
Autor: Paula Rotaru
Surse: rheumatology.org, rarediseases.org, msdmanuals.com, mayoclinic.org
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.