Otita medie acuta

Descriere generala

Otita medie acuta, infectia urechii medii, este o afectiune foarte frecventa la prescolari, incidenta ei fiind strans legata de epidemiile de viroze respiratorii, dar se intalneste si la adolescenti sau adulti mai ales primavara si toamna.

Otitele medii aparute in cursul bolilor infectocontagioase ale copilariei (rujeola, gripa, scarlatina, varicela, oreionul), sunt o entitate aparte, facand parte din tabloul clinic specific fiecarei infectii in parte. Au in general o evolutie trenanta si cu complicatii mai frecvente, necesitand o atentie particulara din partea medicului pediatru si ORL-ist.

Otita medie acuta – cauze

Factorii determinanti sunt reprezentati de germeni ca Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis si mai rar de Pseudomonas aeruginosa si Stafilococcus aureus. Infectarea cu acesti microbi se produce in general pe cale aeriana, prin particule infectate imprastiate in aer prin stranut, tuse, vorbit, dar si prin contact direct cu persoana bolnava.

Factorii favorizanti pentru aparitia otitelor medii infectioase sunt legati in principal de obstructia foselor nazale si a rinofaringelui: viroze respiratorii, sinuzite acute, vegetatii adenoide („polipii copilului”), deviatia de sept nazal, rinita hipertrofica si rinita alergica, polipoza nazosinusala, tumori ale foselor nazale sau ale rinofaringelui. De asemenea unele conditii generale pot creste riscul aparitiei otitelor medii, cum ar fi diabetul zaharat, imunitatea scazuta.

Simptomele si evolutia otitei medii

Simptomul cel mai des acuzat este otalgia (durerea auriculara), care de obicei este brusca, intensa,  pulsatila si accentuata nocturn. Durerea se amelioreaza la caldura locala si la administrarea de antialgice obisnuite.

Scaderea auzului la urechea afectata este un alt simptom constant si este usoara la debut, iar apoi poate deveni moderata, cu variatii in cursul aceleasi zile legate de stranut si suflarea nasului.

Apare si febra mare (39-40C),

Alterarea starii generale, aceasta fiind mai pronuntata la copil decat la adult.

Clasic se descriu trei stadii evolutive ale otitei medii in lipsa tratamentului:

1.stadiul preperforativ in care apar simptomele specifice amintite anterior.

2.perforatia timpanului: durerea si febra dispar, fiind inlocuite de otoree, ca simptom dominant (lichid purulent care se scurge din ureche). Hipoacuzia, (scaderea auzului), se mentine si in acest stadiu, si poate dura cateva saptamani.

3.vindecarea: simptomatologia dispare treptat si, de obicei perforatia timpanului se inchide.

Investigatii radioimagistice si de laborator

– hemoleucograma arata cresterea leucocitelor (leucocitoza),

– proteina C reactiva creste, ceea ce demonstreaza o etiologie bacteriana

Diagnosticul de Otita medie acuta

Se pune pe baza simptomatologiei si a examenului clinic efectuat de catre medicul ORL-ist. Otoscopia (vizualizarea directa a timpanului si a conductului auditiv extern) este de obicei foarte sugestiva pentru stabilirea diagnosticului de boala si de stadiu. In cazul in care timpanul a fost perforat  se recolteaza secretie otica pentru diagnosticul etiologic si efectuarea antibiogramei.

Conduita terapeutica (tratament)

Tratamentul etiopatogenic se adreseaza factorului cauzator si mecanismului de producere al infectiei otice. Astfel se folosesc antibiotice eficiente pentru germenii care produc otite medii si infectii ale tractului respirator. Dezobstruantele nazofaringiene, sub forma de picaturi, spray sau aerosoli, sunt la fel de importante ca antibioticul pentru restabilirea functionalitatii urechii medii. In cazul in care infectia survine pe un teren atopic se recomanda si un preparat antialergic local sau general.

Tratamentul simptomatic, pentru combaterea durerii si febrei,  include administrarea de antialgice si antipiretice la nevoie, pe cale generala dar si local, instilatii auriculare de solutii anestezice.

Timpanotomia (incizia membranei timpanice) se indica in cazul persistentei sau agravarii simptomelor in ciuda tratamentului corect aplicat, sau in cazul aparitiei complicatiilor, inclusiv in bolile infectocontagioase ale copilariei (stiut fiind ca evolutia acestor otite este trenanta).

Otita medie acuta: Evolutie, Complicatii, Profilaxie

Evolutia spontana, in lipsa tratamentului, poate fi spre vindecare cu refacerea integritatii timpanului si restabilirea functiei urechii, sau spre complicatii, sau cronicizare.

Ca si complicatii posibile amintim:

– otomastoidita (inflamatia osului din spatele urechii),
– pareza faciala,
– afectarea urechii interne
-cronicizarea otitei cu persistenta perforatiei timpanale.

Stabilirea corecta a diagnosticului si instituirea tratamentului episodului  infectios acut, dar si indepartarea cauzelor favorizante asigura, in marea majoritate a cazurilor, vindecarea otitei acute.

Prevenirea otitelor medii infectioase se face in primul rand prin:

– tratarea cauzelor de obstructie nazala si rinofaringiana, ce reprezinta principalii factori favorizanti;

– vaccinarea antipneumococica, stiut fiind implicarea Streptococului pneumoniae in patologia urechii medii;

– cresterea rezistentei imunitare a organismului, printr-o  alimentatia sanatoasa si exercitii fizice; acestea au o influenta benefica pentru prevenirea si vindecarea otitelor medii infectioase.

Recomandari Medicale

Avand in vedere ca majoritatea infectiilor otice, fie ele ale urechii externe fie ale urechii medii, indiferent de factorul determinant, au ca simptome comune durerea otica si scaderea auzului, este cruciala vizita la un specialist ORL inca de la debutul afectiunii, pentru a evita o evolutie trenanta si aparitia complicatiilor.

Medicatia simptomatica e reprezentata de antialgice si antiinflamatorii, de exemplu ibuprofen sau paracetamol, dar si solutiile anestezice instilate in conductul auditiv extern.

Decongestionarea nazofaringiana se poate face cu spray-uri nazale sau picaturi, cele mai folosite fiind xylometazolina, oxymetazolina, nafazolina, fenilefrina dar si prin aerosoli cu substante vasoconstrictoare. In lipsa antibiogramei, tratamentul etiologic cuprinde antibiotice eficiente in general pe germeenii care produc infectiile urechii medii. Acestea includ, de prima intentie, amoxicilina in combinatie cu acidul clavulanic, cefalosporinele, macrolidele si, la adult, fluorochinolonele.