Papiloamele (acrocordoanele) sunt tumori cutanate benigne, de obicei exofitice, pediculate, de culoarea pielii sau hiperpigmentate care se dezvolta cel mai frecvent in zona de pliu (gat, axilar, inghinal, submamar, pleoape).
Nu se cunoaste cu precizie motivul pentru care se dezvolta aceste formatiuni; ele cresc ca frecventa cu varsta. Par a fi determinate de o pierdere localizata de fibre de elastina care duce la formarea lor. Sunt asociate cu rezistenta la insulina, diabetul zaharat si obezitatea.
Nivelul crescut de factori de crestere (intalnit in acromegalie), dar si progesteron si estrogeni (in sarcina) predispune la cresterea papiloamelor. Frictiunea, iritarea tegumentelor pot declansa aparitia papiloamelor. Virusul papiloma uman a fost identificat in unele papiloame, de unde si ipoteza ca ar fi cofactor al afectiunii.
Papiloamele au o frecventa crescuta in populatie, depasind 50%. Sunt intalnite la ambele sexe. Cresc ca frecventa dupa 50 de ani. Uneori se intalneste o predispozitie familiala. Cresc ca numar in sarcina ca urmare a influentei hormonale si a factorilor de crestere.
Au dimensiuni variate, de la mici, plane ca “in varf de ac” pana la 2-5 mm, asemanatoare unui bob de strugure, fixate la piele printr-un piciorus. Cele de dimensiuni mari pot fi suparatoare, mai ales pe zonele de frictiune. Culoarea lor variaza de la bej pana la brun-negru. De cele mai multe ori sunt asiptomatice, pot deranja in urma iritatiei, ruperii, frictiunii.
Se localizeaza mai ales in zona de pliu (gat, axilar, inghinal, submamar), dar si in jurul ochilor, pe torace sau abdomen.
In mod normal sunt usor de recunoscut de catre medicul dermatolog; in anumite situatii, mai ales in cazul celor traumatizate care capata o culoare rosu-violet pun probleme de diagnostic cu melanomul nodular, metastaze cutanate.
Keratozele seboreice pediculate, neurofibroamele, negii genitali, chiar o capusa atasa pe piele pot crea impresia unui papilom. In multe cazuri, evaluarea dermatoscopica poate fi de ajutor, iar in formele care pun probleme de diagnostic diferential cu alte leziuni pot fi necesare biopsia si examenul histopatologic.
Pot fi indepartate prin proceduri simple de electrocauterizare, laser, crioterapie; cele mari pot necesita excizie. Taierea cu lama de bisturiu sau foarfeca si aplicarea unei solutii hemostatice este o optiune facila in cazul leziunilor foarte mici; la fel, ligaturarea lor. Nu exista in momentul de fata nicio crema, solutie de aplicare locala care sa distruga papiloamele.
Papiloamele sunt tumori benigne. Manevra de indepartare este usoara si nu determina aparitia mai multor leziuni. Acestea apar independent de orice interventie.
Nu sunt contagioase. S-a crezut ca exista o asociere intre papiloame si polipii colonici, insa in momentul de fata nu exista nicio dovada sa sustina ipoteza; la fel, asocierea papiloamelor cu dislipidemia.
Traumatizarea in timpul epilatului, barbieritului nu ridica probleme in afara unei mici hemoragii locale ce poate fi oprita prin aplicarea unui pansament compresiv. Taierea lor nu le transforma in ceva malign. Infectia cutanata este o complicatie rara a taierii accidentale a papiloamelor.
Cele situate in zonele de pliu sunt predispuse iritatiei locale, putand dezvolta fenomene inflamatorii locale, pot sangera, se pot tromboza (capata o culoare violet) sau se pot necroza.
Nu exista nicio cale de a preveni aparitia papiloamelor; ele trebuie indepartate pe masura ce apar, in special cele predispuse iritatiei sau cele care supara estetic.
Exista o serie de mituri care circula in legatura cu papiloamele. Unul dintre mituri este cel legat de potentialul de transformare a papiloamelor in cancer. Acesta este doar un mit, papiloamele neavand potential oncogen. Un alt mit este cel legat de igiena precara, insa si acesta este doar un mit. Papiloamele nu apar din cauza lipsei de igiena si nici nu sunt contagioase. Insa orice semn sau excrescenta aparute pe piele trebuie semnalate medicului dermatolog, singurul care poate pune un diagnostic corect si poate oferi o solutie. Papiloamele nu se trateaza cu solutii naturiste si nici nu lasa cicatrice daca sunt abordate de catre medici, în cabinetul de dermatologie.
Surse: www.cryotag.co.uk, www.nhs.uk
Foto: 123rf.com
Articol revizuit in 2022.
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.