Pleurezia este termenul care defineşte inflamaţia mucoasei care acoperă plămânii (pleura). De cele mai multe ori, boala trece de la sine în decursul a câteva zile până la două săptămâni, fără a fi necesar un tratament anume, motiv pentru care este dificil de estimat numărul persoanelor care suferă de această afecţiune. Principalul simptom al pleureziei este durerea ascuţită în piept.
Există numeroase cauze care pot determina inflamaţia pleurei, cum ar fi pancreatita, pneumonia bacteriană, cancerul de plămâni sau loviturile la nivelul pieptului. În prezent, majoritatea cazurilor de pleurezie sunt de natură virală şi riscul de complicaţii este mult mai redus. De la apariţia antibioticelor, pleurezia a devenit o condiţie medicală mult mai rară şi mai uşor de tratat sau de prevenit.
Durerea în piept, resimţită ca o senzaţie de înjunghiere şi de presiune pe cutia toracică, este principalul simptom al pleureziei. Aceasta poate fi prezentă doar pe o parte a pieptului sau pe ambele părţi şi poate radia spre umeri sau spate, înrăutăţindu-se în momentul în care persoana respectivă trage adânc aer în piept. Alte posibile simptome ale pleureziei sunt:
În cazul unei infecţii virale, pleurezia se poate manifesta prin:
Pleurezia poate fi cauzată de numeroşi factori, dar în multe cazuri poate fi o complicaţie a altor afecţiuni medicale, cum este, de exemplu, o infecţie virală la nivelul plămânilor sare se extinde în cavitatea pleurală sau anemia cu celule în seceră.
Alte posibile cauze ale pleureziei sunt:
Diagnosticul de pleurezie se stabileşte pe baza examenului clinic şi a istoricului medical al pacientului, dar şi cu ajutorul unor investigaţii suplimentare, precum auscultaţia pulmonară, radiografia pulmonară, teste de sânge, toracocenteză, toracoscopie, ecografie toracică, CT, RMN sau biopsie pleurală.
Tratamentul pleureziei vizează cauza care a dus la apariţia simptomelor, cum ar fi o infecţie bacteriană sau virală. În cazul unei infecţii bacteriene, tratamentul constă în administrarea de antibiotice. Durerea poate fi ameliorată cu aspirină, ibuprofen sau antiinflamatoare nesteroidiene, iar tusea – cu siropuri pe bază de codeină.
Uneori poate fi necesară extragerea lichidului din cavitatea pleurală, prin intermediul puncţiei pleurale, procedură care ajută la eliberarea presiunii pe care o exercită excesul de lichid pleural în cavitatea toracică.
În cazul în care pacientul suferă de embolism pulmonar, medicul poate recomanda administrarea de anticoagulante.
Dificultăţile respiratorii pot fi ameliorate cu ajutorul medicamentelor bronhodilatatoare, administrate prin intermediul unui inhalator, aşa cum este cel folosit în tratamentul astmului.
Complicațiile pleureziei pot fi serioase. Printre acestea se numără:
Inflamațiile pot face ca acumulările de fluide să se regăsească în cavitatea pleurală. În această situație, deși durerea este mai mică, este mai greu să respiri. Medicul îți va prescrie medicamente precum diuretice sau o procedură de drenare a fluidelor.
Mergi la medic dacă te confrunți cu o durere intensă și inexplicabilă în piept atunci când resăiri. Ai putea avea probleme cu plămânii, inima sau pleura, ceea ce necesită îngrijiri medicale imediate.
Articol revizuit 2022
Surse: healthline.com, medicalnewstoday.com, clevelandclinic.org, webmd.com
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.