Sindromul de apnee în somn: tratament

Descriere generala

Sindromul de Apnee in Somn (SAS) este o afectiune care poata sa apara la orice varsta si care afecteaza 4% din populatia masculina, 2% din cea feminina si 0,7% din copii. Este o boala putin diagnosticata.

SAS este o tulburare a somnului, definita prin existenta a cel putin 10 apnei (pauze in respiratie) per ora de somn.

Apneea reprezinta oprirea fluxului aerian, la nivelul nasului si a gurii, in timpul somnului,  pentru cel putin 10 secunde.

​Exista 3 tipuri de SAS: obstructiv, central si mixt. Tipul obstructiv este cel mai frecvent, fiind intalnit in aproximativ 80% din cazurile de SAS.

Cauzele apneei în somn

Sindromul de apnee in somn, de tip obstructiv (SASO), se caracterizeaza prin episoade recurente de obstructie la nivelul cailor aeriene superioare in timpul somnului, care duc la aparitia apneilor- absenta fluxului de aer la nivelul nasului si a gurii si/sau a hipopneilor, scadere marcata a fluxului aerian.

Exista o serie de factori care contribuie la aparitia bolii. Putem vorbi in primul rand despre o laxitate a musculaturii faringelui.
In mod normal, muschiul faringian contribuie la mentinerea permeabilitatii cailor aeriene atat in stare de veghe cat si in timpul somnului. In SASO, din cauza laxitatii acestui muschi, se produce o relaxare exagerata in timpul somnului care duce la inchiderea cailor aeriene superioare si aparitia apneilor, in ciuda efortului respirator.
Aceste evenimente se pot repeta de sute de ori pe noapte, fragmentand somnul. De asemenea, apare o scadere dramatica a nivelului de oxigen din sange, cu consecinte grave asupra intregului organism.

Alti factori implicati in aparitia bolii:

1. Obezitatea

2. Hipotiroidism

3. Acromegalia

4. Sindroame cranio-faciale

5. Afectiuni sau anomalii anatomice in sfera ORL: hipertrofie de amigdale sau limba (amigdale sau limba marite de volum), pozitie anormala a mandibulei sau maxilarului.

Simptomele sindromului de apnee în somn

Pacientii prezinta simptome atat in timpul zilei cat si noaptea. Cel mai frecvent simptom diurn este somnolenta excesiva, pacientul adormind usor atunci cand este relaxat: citind, privind la TV, dupa consumul mesei de pranz, cand se afla intr-o sala de asteptare, uneori chiar si in timpul unei conversatii cu o alta persoana.

Alte manifestari diurne pe care trebuie sa le amintim sunt: oboseala cronica, cefalee matinala (durere de cap), ameteli, tulburari ale functiei cognitive – scaderea memoriei, dificultati de concentrare, de atentie, modificari de comportament: iritabilitate, anxietate, depresie

Manifestari nocturne:

• apnei – sesizate de catre partenerul de viata
• sforait
• nicturia- nevoia de a urina in timpul noptii, mai mult de 2 ori/ noapte
• senzatie de uscaciune a gurii
• transpiratii
• cosmaruri, insomnii

Diagnosticul de sindromul de apnee în somn

Exista 2 metode de diagnostic pentru SAS:

1. Poligrafia–  metoda accesibila, rapida, cu costuri mai mici si mai confortabila pentru pacient (de cele mai multe ori se efectueaza la domiciliul pacientului, utilizandu-se un aparat portabil)

2.  Polisomnografia – metoda mai costisitoare, mai scumpa si care se poate efectua doar intr-un laborator de somnologie, sub supravegherea medicala, rezervata in general cazurilor mai complexe.

In general, pentru stabilirea diagnosticului de SASO este suficienta efectuarea unei poligrafii.

Aceasta investigatie presupune ca pacientul sa doarma o noapte cuplat la poligraf, aparat care inregistreaza o serie de parametrii: fluxul de aer la nivelul nasului, nivelul de oxigen din sange, miscarile toracelui (efortul respirator toracic), frecventa cardiaca (pulsul), sforaitul si pozitia corpului.

A doua zi medicul va analiza si interpreta inregistrarea si va stabili diagnosticul.

Tratamentul pentru sindromul de apnee în somn

SAS este o boala nevindecabila, tratamentul fiind administrat de cele mai multe ori toata viata, doar in timpul somnului, obiectivul fiind ca pacientul sa poata duce o viata normala, sanatoasa.

Singurul tratament eficient, „ gold standardul” de tratament este reprezentat de dispozitivul CPAP – presiune pozitiva continua in caile aeriene, care functioneaza ca o atela (proteza) pneumatica.

Ce presupune aceasta terapie?  Prin intermediul unei masti nazale, pacientul inspira aer cu o anumita presiune pozitiva, acest fapt impiedicand colabarea (inchiderea) cailor aeriene in timpul somnului, inlaturand astfel apneile si sforaitul, ajutand pacientul sa respire normal si sa aiba un somn odihnitor, neintrerupt si sanatos.

Pe langa acest tratament, se impun o serie de alte masuri, menite sa corecteze factorii agravanti ai bolii, prezenti in majoritatea cazurilor:

– regim igieno-dietetic, uneori chirurgie bariatrica, in vederea scaderi in greutate

– corectarea chirurgicala a afectiunilor obstructive  din sfera ORL (deviatie de sept nazal, rinita cronica hipertrofica, etc)

Evolutie / complicatii in cazul apneei în somn

SAS este o boala nevindecabila, tratamentul fiind administrat de cele mai multe ori toata viata, doar in timpul somnului, pacientul avand o viata normala, sanatoasa.

SAS poate altera semnificativ calitatea vietii in absenta diagnosticului si mai ales a tratamentului si poate determina o serie de afectiuni:

• HTA
• Infarct miocardic
• Aritmii in timpul somnului – tulburari ale ritmului cardiac
• Moarte subita- este bine cunoscuta expresia „ a murit in somn”
• Accident vascular cerebral
• Tulburari metabolice: pre-diabet, diabet
• Depresie, anxietate
• Impotenta

Somnul fragmentat si neodihnitor conduce la somnolenta diurna excesiva, tulburari de atentie, concentrare cu consecinte fiind de multe ori grave: accidente casnice, la locul de munca sau chiar rutiere (pacientul adoarme la volan).

Sindromul de apnee în somn: profilaxie

Este importanta corectarea factorilor de risc: afectiunile ORL, obezitatea. De asemenea, trebuie evitate consumul de alcool, fumatul, sedativele.

Recomandari medicale pentru sindromul de apnee în somn

Este important ca persoanele care prezinta simptome similare cu cele prezentate anterior sa stie ca trebuie sa se adreseze unui medic specializat pe patologia somnului, care cel mai frecvent este un pneumolog. Acesta va stabili ce tip de test este indicat pentru fiecare pacient in parte si daca va fi efectuat intr-un laborator de somn sau la domiciliul pacientului.