Pneumonia interstiţială la copii: simptome și tratament

Pneumonia interstiţială la copii sau adulți este un termen care înglobează mai multe afecţiuni rare ale plămânilor ce pot afecta deopotrivă copiii şi adulţii. Aceste afecţiuni prezintă adesea simptome similare, cum ar fi tusea cronică, respiraţia accelerată sau senzaţia de lipsă de aer. Cauzele pneumoniei interstiţiale la adulţi pot fi diferite de cele la copii, însă anumite forme apar exclusiv la copii, de exemplu, hiperplazia celulară neuroendocrină, glicogeneza interstiţială pulmonară sau displazia capilară alveolară.

Fiecare formă de pneumonie interstiţială la copii poate prezenta grade diferite de severitate, aşadar şi tratamentele pot varia. Prin urmare, este vital ca pacientul să primească un diagnostic corect, pentru a primi cel mai eficient tratament. Trebuie menţionat însă că tratamentul are doar rol de ameliorare a simptomelor, nu de vindecare a bolii, iar echipa multidisciplinară de medici (pneumolog, radiolog, anatomopatolog etc.) şi părinţii copilului afectat trebuie să colaboreze îndeaproape pentru a-i asigura micuţului sprijinul de care are nevoie.

Prognosticul afecţiunilor încadrate în categoria pneumoniei interstiţiale diferă în funcţie de severitatea acestora şi de ritmul de evoluţie. Multe forme de pneumonie interstiţială evoluează către fibroză pulmonară invalidantă, o afecţiune care poate duce la deces prin insuficienţă respiratorie.

Deşi la momentul actual nu există un tratament curativ pentru pneumomnia interstiţială, pe plan internaţional s-au făcut progrese semnificative în ultimul deceniu pentru a înţelege mecanismele şi ţintele terapeutice ale celor peste 200 de afecţiuni respiratorii cu impact asupra funcţiei pulmonare.

Tipuri de pneumonie interstiţială la copii

În funcție de vârsta copilului afectat, pneumonia interstițială poate fi de mai multe feluri:

Pneumonie interstițială la sugari

La sugari: mutaţii disfuncţionale surfactante, displazia capilară alveolară, excrescenţe pulmonare anormale, hiperplazia celulară neuroendocrină, glicogeneza interstiţială pulmonară.

Pneumonie interstițială la copiii peste 2 ani și adolescenți

La copii peste 2 ani şi adolescenţi: pneumonie interstiţială idiopatică, pneumonie interstiţială nespecifică, pneumonie criptogenică în organizare, pneumonie interstiţială acută, pneumonie interstiţială descuamativă, pneumonie interstiţială limfocitară.

Alte forme de pneumonie interstițială la copii

Alte forme de pneumonie interstiţială la copii: sindrom hemoragic alveolar, sindrom de aspiraţie, pneumonită de hipersensibilitate, bronşiolita respiratorie, pneumonia eozinofilică, proteinoza alveolară pulmonară, limfagioleiomiomatoză, limfagiectazie, hemangiomatoză, histiocitoză pulmonară cu celule Langerhans etc.

Pneumonia interstiţială la copii: simptome

Pneumonia interstiţială la copii poate prezenta numeroase simptome, în funcţie de forma de boală şi de severitatea acesteia, care includ:

• Dispnee de efort
• Tuse seacă
• Febră sau subfebrilitate
• Wheezing (respiraţie şuierătoare)
• Sunete anormale la nivelul cutiei toracice
• Întârziere în dezvoltare sau dificultate la luarea în greutate
• Scăderea forţei musculare
• Inflamaţie rinosinusală
• Pneumonie recidivantă
• Disfonie (răguşeală)
• Cefalee
• Durere toracică

Simptomele pneumoniei interstiţiale pot fi agravate sau declanşate de răceală, gripă, expunere la fum sau praf etc. Dacă recunoşti aceste simptome la copilul tău şi acestea persistă, adresează-te cât mai curând unui medic pneumolog pediatru.

Cauzele pneumoniei interstițiale

Cauzele pneumoniei interstiţiale la copii sunt adesea greu de depistat. La bază, inflamarea sau rigidizarea interstiţiului pulmonar este o reacţie anormală a sistemului imunitar la anumite substanţe, virusuri sau bacterii, dar poate fi şi o consecinţă a anumitor boli ereditare.

Factori sau afecţiuni care pot creşte riscul de pneumonie insterstiţială:

• Expunerea sau sensibilitatea la substanţe precum fum, mucegai, praf, chimicale etc.
• Istoric familial de pneumonie interstiţială
• Deficitul de surfactant (lichid alveolar care sprijină procesul respirator şi protejează plămânii de infecţiile virale sau bacteriene)
• Boli autoimune sau sistemice (boala inflamatorie intestinală, colagenoze etc.)
• Radioterapia/Chimioterapia
• Transplantul de măduvă osoasă
• Transplantul de plămâni
• Sarcoidoza
• Malformaţii congenitale pulmonare
• Boala de reflux gastroesofagian

Diagnosticul pneumoniei interstițiale

În funcţie de simptomele manifestate de copil şi de istoricul medical şi familial, medicul poate decide investigaţii suplimentare pentru a confirma sau infirma existenţa pneumoniei interstiţiale. Acestea pot consta în:

• Radiografie toracică
• Tomografie computerizată de înaltă rezoluţie
• Teste ale funcţiei pulmonare (spirometrie, măsurarea volumului pulmonar – pletismografie –  sau analiza de difuziune a gazelor)
• Lavaj bronhoalveolar
• Analize de sânge sau alte teste pentru excluderea unor afecţiuni precum astmul, fibroza chistică, refluxul acid, bolile de inimă etc.

Dacă aceste investigaţii nu îi oferă medicului suficiente informaţii, este posibil să fie recomandată efectuarea unei biopsii pulmonare.

Pneumonia interstiţială la copii: tratament

Tratamentul depinde de tipul de pneumonie interstiţială relevat de analize şi de simptomele resimţite de pacient. Antibioticele sunt recomandate doar dacă pneumonia este de natură bacteriană şi se administrează doar la indicaţia medicului. Acestea reduc severitatea simptomelor şi previn riscul de complicaţii.

În cazul în care pacientul se confruntă cu dificultăţi respiratorii, este recomandată terapia cu oxigen, care ameliorează simptomele şi ajută în acelaşi timp la echilibrarea nivelului de oxigen din sânge. Alte metode terapeutice includ administrarea de medicamente bronhodilatatoare şi ventilaţia asistată.

În situaţia în care copilul nu ia în greutate sau nu poate mânca, se poate apela la nutriţia enterală, care constă în administrarea de suplimente vitaminice pe cale intravenoasă sau nazo-gastrică.

În cazurile grave, complicate, când metodele de tratament expuse mai sus nu dau rezultate şi când există un risc crescut de deces, medicul poate recomanda transplantul pulmonar.

La momentul actual, majoritatea formelor de pneumonie interstiţială la copii nu pot fi prevenite. Însă pot fi luate anumite măsuri pentru a preveni infecţiile sau alte afecţiuni ce pot agrava simptomele pneumoniei interstiţiale:

• Spălarea frecventă a mâinilor cu săpun antibacterian
• Evitarea persoanelor bolnave
• Evitarea expunerii la fum de ţigară, praf, mucegai şi alte substanţe chimice

Pentru a reduce riscul agravării simptomelor afecţiunilor asociate pneumoniei interstiţiale, este esenţial să fie respectată schema obligatorie de vaccinare. De asemenea, vaccinarea antigripală şi vaccinul antipertussis sunt recomandate pentru reducerea riscului de complicaţii.

Autor: Paula Rotaru

Surse: nhlbi.nih.gov, lungfoundation.com

Articol actualizat în 2022