Pubertatea la băieţi este acea perioadă a vieţii dintre copilărie şi adolescenţă când are loc maturizarea organelor sexuale. În acest interval, glanda pituitară (hipofiza) secretă cei doi hormoni care duc la dezvoltarea testiculelor, ce produc la rândul lor testosteron, principalul hormon masculin care permite apariţia caracterelor sexuale. Pubertatea întârziată la băieţi este o condiţie medicală ce constă în lipsa maturizării biologice a organelor reproductive după vârsta de 14 ani. De obicei, peste 95% dintre băieţi intră la pubertate între vârstele de 9 şi 14 ani.
Principalele simptome ale pubertăţii constau în apariţia părului pubian, creşterea în volum a testiculelor şi a penisului, hiperproducţia de sebum – care duce la apariţia coşurilor.
Principala manifestare a pubertăţii întârziate sau incomplete la băieţi este absenţa maturizării caracterelor sexuale (testicule insuficient dezvoltate, penis mic) după vârsta de 14 ani, dar pot fi semnalate şi alte simptome, cum ar fi înălţimea redusă, absenţa părului facial, corporal şi pubian, vocea subţiată, greutatea corporală redusă.
De asemenea, pubertatea întârziată la băieţi se poate manifesta şi prin acumulare de grăsime în zona abdominală, a pieptului ori a şoldurilor sau prin episoade de nervozitate, stres, anxietate sau chiar depresie.
Nivelul redus al hormonilor masculini la pubertate poate creşte riscul apariţiei unor afecţiuni mai grave la maturitate, precum impotenţa, infertilitatea sau osteoporoza.
În peste 70% din cazuri, pubertatea întârziată sau incompletă este moştenită pe cale genetică de la unul dintre părinţi – mama a avut prima menstruaţie după vârsta de 14 ani sau tatăl a intrat la pubertate după vârsta de 16 ani.
În alte situaţii, pubertatea întârziată poate fi o consecinţă a anumitor afecţiuni care provoacă dezechilibre hormonale, precum:
Examenul clinic este deseori suficient pentru stabilirea diagnosticului de pubertate întârziată sau incompletă la băieţi, dar pentru a exclude o cauză ce nu ţine de moştenirea genetică pot fi recomandate teste de sânge (testosteron, hormon luteinizant LH şi hormon de stimulare foliculară FSH) şi alte investigaţii suplimentare (analize genetice, RMN, radiografii, ultrasunete). În cazurile de pubertate întârziată, băieţii au un nivel al testosteronului sub 40 ng/dL.
Pubertatea întârziată constituţională, adică cea care ţine de moştenirea anumitor trăsături de la unul dintre părinţi, se rezolvă de obicei de la sine, băieţii dezvoltând puţin mai târziu caracterele sexuale. Cu toate acestea, medicul poate recomanda terapia hormonală cu testosteron, pentru a accelera acest proces de maturizare. Tratamentul constă în administrarea unei injecţii/lună cu testosteron, în doze diferite, în funcţie de răspunsul organismului, pe parcursul câtorva luni.
Dacă pubertatea întârziată este consecinţa unei afecţiuni dintre cele menţionate mai sus, cum ar fi hipotiroidia, de exemplu, se recomandă tratamentul cauzei.
Autor: Paula Rotaru
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.