Pubertatea precoce feminină: cauze, simptome, tratament

Pubertatea precoce este definită ca acea etapă din viaţa unui copil când are loc maturizarea caracterelor sexuale înainte de vârsta de 8 ani la fete, respectiv 9 ani la băieţi. Raportul fete-băieţi în ceea ce priveşte pubertatea precoce este de 20:1, ceea ce înseamnă că în rândul fetelor are loc mult mai frecvent acest fenomen. De asemenea, statisticile arată că pubertatea precoce survine chiar şi mai devreme de 8 ani în cazul fetelor de origine hispanică – la 6,8 ani – sau de culoare – 6,6 ani.

La 80-95% dintre fetele care intră la pubertate înainte de vârsta de 8 ani, cauza este de natură idiopatică, adică este necunoscută. În schimb, pubertatea precoce la băieţi are în peste 50% dintre cazuri o cauză ce poate fi identificată.

Pubertatea feminină constă în principal în creşterea oaselor şi a musculaturii, dezvoltarea sânilor, apariţia părului pubian şi a menstruaţiei. Anumite infecţii, dezechilibre hormonale sau chiar tumori ale glandei hipofize ar putea sta la baza instalării precoce a pubertăţii la fete, dar nu se cunosc date foarte precise în privinţa etiologiei acestei condiţii medicale.

Există două categorii principale de pubertate precoce:

• Pubertate precoce gonadotropin-dependentă – cunoscută şi sub denumirea de pubertatea precoce centrală, aceasta afectează cu precădere sexul feminim şi este determinată de producţia timpurie de gonadotropină, hormon sintetizat şi eliberat de glanda hipofiză care stimulează producţia de hormoni sexuali, cei care duc la apariţia caracterelor sexuale.
• Pubertate precoce gonadotropin-independentă – această formă de pubertate precoce nu este declanşată de producţia timpurie de gonagotropină, având alte cauze, insuficient cunoscute.

Pubertatea precoce feminină: simptome

Pubertatea precoce feminină se caracterizează prin apariţia următoarelor simptome, înainte de vârsta de 8 ani:

• Creşterea în volum a sânilor
• Apariţia primei menstruaţii (menarha)
• Apariţia părului pubian şi axilar
• Apariţia coşurilor, în special pe frunte, nas, bărbie
• Accentuarea mirosului corporal
• Tulburări de comportament cauzate de schimbările hormonale (agresivitate, nervozitate, tristeţe)
• Creşterea accelerată în înălţime – dar această creştere are loc pe termen scurt şi ulterior este stopată, ceea ce poate duce la o înălţime mai mică a fetei decât media

Pubertatea precoce feminină: cauze

În majoritatea cazurilor, cauza pubertăţii precoce feminine nu poate fi identificată. Cu toate acestea, cercetările indică faptul că diverse mutaţii genetice ar putea fi implicate în acest proces. De exemplu, s-a constatat că o mutaţie a genei KISS1 şi a receptorului acesteia, KISS1R, ar putea stimula hipotalamusul, ducând la o producţie timpurie de gonadotropină.

De asemenea, există şi situaţii, mai rare ce-i drept, când această condiţie medicală poate fi determinată de:

• Defecte congenitale (hamartoame sau hidrocefalie)
• Tumori cerebrale (glioame, craniofaringioame) sau ale măduvei spinării
• Radioterapie
• Leziuni la nivelul creierului sau măduvei spinării
• Sindromul McCune-Albright – o boală genetică rară care afectează oasele şi pielea din cauza dezechilibrelor hormonale
• Hiperplazia adrenală congenitală
• Hipotiroidism
• Chisturi sau tumori ovariene
• Neurofibromatoza de tip 1
• Tumori ale glandei hipofize care perturbă secreţia de estrogen şi testosteron
• Creme, suplimente sau medicamente cu estrogen
• Obezitate

Pubertatea precoce feminină: diagnostic

Pe lângă un examen clinic şi evaluarea istoricului medical, diagnosticul de pubertate precoce feminină poate include: teste de sânge pentru măsurarea nivelului de gonadotropină, estradiol, testosteron şi hormoni tiroidieni, radiografii osoase, test cu ultrasunete şi imagistică prin rezonanţă magnetică.

Pubertatea precoce feminină: tratament

Tratamentul pubertăţii precoce feminine depinde de cauza descoperită, însă aceasta rămâne, de multe ori, necunoscută. Din acest motiv, tratamentul nu este necesar şi presupune doar monitorizarea pacientului, pentru a observa evoluţia acestuia.

Există însă şi terapii care pot întârzia dezvoltarea, cum sunt injecţiile pe bază de GnRH (hormonul eliberator al gonadotropinelor), care se administrează lunar, până când fata ajunge la vârsta normală a pubertăţii, de regulă 11 ani. O altă variantă este inserarea unui implant mic sub piele, în braţ, care îşi face efectul timp de un an.

În cazul în care pubertatea precoce este cauzată de una dintre condiţiile medicale menţionate mai sus, tratamentul va viza cauza, nu efectul. De exemplu, dacă pubertatea precoce este consecinţa unei tumori la nivelul glandei hipofize care determină dezechilibre hormonale, se va recurge la îndepărtarea chirurgicală a acesteia.

Având în vedere că factorii de risc implicaţi în apariţia pubertăţii precoce feminine sunt, în mare parte, de neevitat, această condiţie medicală nu poate fi prevenită. Pot fi luate însă măsuri ce pot reduce riscul acesteia, cum ar fi menţinerea greutăţii corporale în limitele normale, care ajută şi la prevenirea altor afecţiuni, cum este diabetul sau obezitatea, de exemplu, şi evitarea oricăror suplimente sau medicamente care conţin sau influenţează nivelul de estrogen şi testosteron din sânge.

Autor: Paula Rotaru

Surse: mayoclinic.org, rarediseases.org