Pubertatea precoce reprezinta o tulburare endocrina care presupune aparitia sexualizarii la varste mai mici decat este normal (se considera la ora actuala ca la baieti sexualizarea trebuie sa inceapa dupa 9 ani).
Semnele clinice ale pubertatii precoce sunt aceleasi cu ale pubertatii normale doar ca apar mai devreme. Pubertatea precoce poate sa apara de la o varsta foarte mica (1 an) si cu cat este mai mica varsta de instalare cu atat sugereaza o patologie mai grava.
La baieti primul semn de pubertate este reprezentat de marirea testiculelor, si poate sa nu fie observat de catre parinti. La 1-2 ani dupa aceea, se maresc penisul, scrotul si apar pilozitate pubiana si axilara, miros al transpiratiei, modificari comportamentale – agresivitate, interes pentru subiecte sexuale).
Saltul de crestere pubertar (fata de ritmul normal de crestere prepubertara de maxim 5 cm pe an, in pubertate se ajunge la o crestere de 12 -15 cm/an) apare tardiv in cursul pubertatii (dupa 2-3 ani de la declansare) spre deosebire de fete. La unii baieti apare cresterea in dimensiuni a glandelor mamare (ginecomastie). De asemenea in ultima parte a pubertatii apar ingrosarea vocii, cresterea masei musculare si aparitia erectiilor si ejacularilor (in special ejaculari spontane nocturne).
Pot fi prezente semne specifice cauzei care a dus la declansarea pubertatii precoce (de exemplu semne si simptome neurologice in cazul unor tumori cerebrale – greata, varsaturi, durere de cap, convulsii; prezenta unui nodul la nivelul testiculului- in tumora testiculara; crestere in greutate, constipatie, piele uscata si palida, oboseala, scaderea performantelor scolare – in caz de hipotiroidism).
Pubertatea precoce adevarata (sau centrala) apare prin activarea mecanismelor normale de instalare a pubertatii: hipotalamusul si hipofiza incep sa produca hormoni (LH, FSH) care activeaza testiculele. Acestea la randul lor vor produce testosteron ceea ce duce la aparitia semnelor clinice specifice pubertatii. Pubertatea precoce centrala evolueaza respectand etapele unei pubertati normale doar ca procesul este declansat prea devreme.
Aceste mecanisme se pot activa fara o cauza aparenta (idiopatic), din cauza unei afectarii cerebrale (tumori, traumatisme, iradiere cerebrala, meningita) sau in contextul unui hipotiroidism sau a unei hiperplazii adrenale congenitale.
Este important si istoricul familial. S-a observat ca poate fi mostenita o varsta mai mica de instalare a pubertatii (aceasta este de obicei decalata cu 1-2 ani fata de limita considerata normala).
In pubertatea precoce falsa (pseudopubertate precoce/pubertatea precoce periferica) nu sunt activate mecanismele hormonale ale pubertatii iar excesul de testosteron care duce la sexualizare provine fie din mediul extern (folosirea de medicamente de acest tip) sau din tumori ce secreta hormoni (situate de obicei in glanda suprarenala, glanda hipofiza sau testicul). Exista si o forma de pubertate precoce periferica indusa de o mutatie genetica care se manifesta doar la baieti si se instaleaza la 2-5 ani.
Pseudopubertatea precoce este intotdeauna patologica si determina o pubertate atipica cu un tablou clinic de pubertate incompleta in care unele dintre treptele de dezvoltare ale pubertatii nu apar sau nu ating sincronicitatea normala (de exemplu, cresterea penisului fara cresterea testiculelor).
Semnele clinice ridica suspiciunea de pubertate precoce. Ulterior in urma investigatiilor de laborator sai imagistice se va confirma pubertatea si se va stabili tipul acesteia (centrala sau periferica).
Pentru confirmarea diagnosticului de pubertate precoce si stabilirea cauzei se vor efectua dozari hormonale de :
– testosteron . Nivelul de testosteron se asociaza fidel cu progresia pubertatii: prepubertar testosteronul este sub 0,1-0,3 ng/ml; la inceputul pubertatii este 0,30-1 ng/ml, la jumatatea-finalul pubertatii 1-3 ng/ml, valorile peste 3 ng/ml sunt specifice pentru adult.
– LH (un hormon hipofizar care controleaza secretia testiculara de testosteron). LH este un indicator fidel al pubertatii (valori sub 0,1-0,2 UI/l sunt specifice perioadei prepubertare, valori mai mari sugereaza pubertate). In cazul in care LH este mic dar testosteronul este mare inseamna ca este vorba de o pseudopubertate.
Alti hormoni vor fi indicati de medic in functie de semnele clinice (de exemplu DHEAS, androstendion – pentru suspiciunea de tumori suprarenaliene; 17 OH progesteron – pentru suspiciunea de hiperplazie adrenala congenitala; beta hCG – pentru suspiciune de tumori secretante de beta hCG, hormoni tiroidieni – uneori hipotiroidismul sever poate sa induca pseudopubertate).
De asemenea pentru stabilirea diagnosticului uneori este necesara efectuarea unui test de stimulare. Se injecteaza intravenos o substanta care stimuleaza hipofiza si la 30-60 de minute se masoara hormonii hipofizari LH si FSH (daca cresc dupa injectie inseamna ca este vorba de o pubertate precoce; daca nu atunci este vorba de pseudopubertate).
O alta investigatie utila este radiografia de pumn pentru stabilirea varstei osoase. Expunerea osului la testosteron duce la maturizarea lui accelerata. Astfel in pubertatea precoce o sa avem varsta osoasa mai avansata fata de varsta cronologica (de exemplu un copil de 5 ani poate avea varsta osoasa de 8-9 ani).
Daca se banuieste o cauza neurologica se va recomanda IRM cerebral (in special pentru zona hipotalamo-hipofizara).
Daca pubertatea precoce este secundara unei alte afectiuni (tumora cerebrala sau de suprarenale, hiperplazie adrenala congenitala, hipotiroidism) se va trata aceasta boala. Rezultatele in ceea ce priveste oprirea dezvoltarii pubertale si regresia semnelor deja existente sunt variabile (este posibil ca tratarea afectiunii primare sa nu rezolve si problema pubertatii).
Daca investigatiile nu au descoperit nicio cauza sau in ciuda tratarii cauzei pubertatea precoce continua sa evolueze se poate administra tratament medicamentos hormonal pentru a opri secretia de hormoni si maturizarea sexuala.
Tratamentul hormonal are drept scop blocarea pubertatii, prin scaderea hormonilor sexuali. Semnele favorabile ar fi: reducere sau oprirea cresterii testiculelor, incetinirea cresterii si varsta osoasa care avanseaza cu doar 0,5 ani/an.
Atunci cand se recurge la tratament medicamentos efectele cele mai bune sunt obtinute cand tratamentul se introduce la o varsta mai mica. O inaltime finala normala poate fi obtinuta daca tratamentul este introdus inainte ca varsta osoasa sa fie mai avansata de 12-13 ani.
Pentru oprirea sexualizarii se pot administra urmatoarele clase de medicamente:
-analogi de GnRH (de exemplu leuprolid, histrelin) – se administreaza injectabil o data pe luna sau o data la 3 luni, continuu pana cand copilul implineste 10-11 ani.
-agonisti de GnRH (nafarelin) se administreaza sub forma de spray nazal, de doua ori pe zi.
-medroxiprogesteron – este mult mai ieftin decat celelalte medicamente dar are efect mai slab (mai ales in tratarea varstei osoase avansate din pubertatea precoce). Se administreaza injectabil odata la 3 luni.Se utilizeaza atunci cand inaltimea nu constituie o problema.
Netratata pubertatea precoce duce la maturizare sexuala completa. Desi acesti copii sunt mai inalti decat cei de varsta lor, ca adulti ei vor avea statura mai mica fata de potentialul lor genetic. Principala complicatie a acestei afectiuni o reprezinta deci statura mica (sub 155 cm).
Pot exista si efecte psihologice legate de sexualizarea prea rapida si probleme de integrare sociala. Este utila consilierea psihologica pentru copil si familie.
In cazul in care parintii remarca semne de pubertate la copil trebuie sa se adreseze cat mai repede medicului endocrinolog. Avand in vedere ca la baieti pubertatea precoce apare de obicei secundar unei alte afectiuni este necesara efectuarea de investigatii complete pentru depistarea cauzei pubertatii precoce si tratarea corespunzatoare a acesteia.
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.