Rinita alergică: simptome și tratament

Rinita alergică este o afecţiune cauzată de inflamarea mucoasei nazale în momentul în care sistemul imunitar reacţionează “exagerat” la contactul acesteia cu anumiţi factori aerieni pe care noi îi numim alergeni. Această reacţie puternică a sistemului nostru imunitar are un fond genetic şi, ca urmare, se poate transmite de la părinte la copil. Aceşti alergeni inhalatori, care se “plimbă” prin aerul pe care noi îl respirăm sunt nenumăraţi. Numărul şi varietatea acestora este foarte mare: polenul anumitor plante, praful, părul de animale, mucegai, etc.

La contactul alergenului cu mucoasa respiratorie se declanşează mecanismul de apărare a organismului: anticorpii Ig E generează eliberarea histaminei din celulele mastocite care duc la un efect de inflamaţie a mucoasei. Aceasta se va “umfla” şi va exterioriza un lichid la suprafaţă, prin urmare clinic se va manifesta astfel: rinoree apoasă (din nas va curge un lichid transparent) pe tot parcursul zilei, înfundarea nasului, strănut repetitiv, scăderea mirosului, mâncărimea nasului, a ochilor şi a gâtului.

Rinita alergică: tipuri

Rinita alergică poate fi de două feluri.

1. Rinită alergică sezonieră, pe perioada unui anotimp, în mod special primăvara sau toamna. În timpul acestui sezon mucoasa nazală va reacţiona la alergenii daţi de polenul plantelor, copacilor cum ar fi: plop, mesteacăn; timoftică, ambrozie, ierburi, fân. Această alergie va ţine tot sezonul, cât polenul acestor plante este prezent în aer. Cel mai agresiv alergen sezonier din ultimii ani este AMBROZIA. Aceasta are un vârf al răspândirii în aer în timpul toamnei, de la sfârşitul lunii august până la sfârşitul lunii octombrie. Ambrozia este una dintre cele mai invazive plante existente pe teritoriul ţării noastre, fiind extrem de adaptabilă la condiţiile pedoclimatice. În România, ambrozia este răspândită în aproape toate zonele, preferând solurile nisipoase, mai puţin fertile. Creşte spontan pe terenurile lăsate pârloagă, în principal de-a lungul căilor ferate, a drumurilor,pe marginea apelor curgătoare, a lacurilor, pe marginea pădurilor, în apropierea dărâmăturilor, respectiv pe terenurile lipsite de vegetaţie, dar şi în grădini şi parcuri neîngrijite, pe şantierele de construcţii.

2. Rinită alergică perena, care va ţine tot anul, este cel mai greu de suportat. Această rinită este dată de alergeni inhalatori cu care ne întâlnim pe toată perioada anului cum ar fi: acarienii din praful din casă, mucegai, fungi, păr şi/sau salivă de animale (în mod special câine şi pisică),  pene, parfumuri, fumul de ţigară. De asemenea, alergeni mai pot fi şi substanţe chimice volatile industriale care se descarcă la locul de muncă şi nenumăraţi poluanţi care s-au dezvoltat în ultimii ani şi pe care noi nu i-am detectat încă. Paradoxal, un alt factor alergen poate fi şi frigul, temperatura foarte scăzută a aerului inhalat sau schimbările bruşte de temperatură (cum ar fi trecerea dintr-o cameră rece în una caldă). Acesta se poate manifesta ca un alergen şi să descarce o reacţie alergică mai uşoară, manifestată mai mult prin obstrucţie nazală şi rinoree apoasă şi doar uneori strănut. De asemenea şi aerul condiţionat (mai ales cel din maşină) poate fi un trigger pentru declanşarea acestei reacţii alergice nazale.

Alergia inhalatorie poate fi potenţată şi de o reacţie a sistemului imunitar la anumiţi factori alergenici alimentari, să fie o reacţie alergică încrucişată.

Simptome ale rinitei alergice

Simptomele cu care se confruntă pacientul într-o rinită alergică pot fi de cele mai multe ori insuportabile: nasul va fi foarte înfundat şi nu se va desfunda cu nici o picătură decongestionantă (din acest motiv vom fi obosiţi permanent), ne va mânca nasul şi va curge apă din el tot timpul. Ulterior acestei rinoree anterioare şi posterioare ne va durea şi gâtul în permanenţă şi ni se vor înfunda urechile favorizând apariţia otitei medii serioase . Ochii pot fi şi ei afectaţi, ne vor mânca şi vom face conjunctivită. Aceste simptome pot fi confundate uşor cu o răceală sau gripă, numai că în acestea starea pacientului este alterată, apar febra şi durerile musculare şi, în câteva zile, rinoreea apoasă se va transforma într-o rinoree vâscoasă, galben-verzui, semn ale suprainfectării bacteriene.

Simptomele alergiei nu se modifică cum se modifică într-o răceala, vor rămâne pe toată perioada alergiei la fel. Alergia va ţine tot sezonul sau tot anul dacă nu urmăm un tratament. Prin urmare alergia trebuie neapărat tratată de la primele simptome pentru că ea nu va trece de la sine. Complicaţiile care pot apărea în cazul lipsei tratamentului sunt apariţia unei alterări ale mucoasei nazale, apariţia unor polipi nazali şi sinusali, care nu mai pot fi remediate cu tratament medicamentos, ci doar cu unul chuirurgical.

Cum este diagnosticată

Dar să vorbim un pic despre cum se diagnostichează această rinită alergică. În primul rând,  prin examen clinic ORL şi video-endoscopic: pituitara este palid-vineţie, acoperită de secreţii transparente +/- formaţiuni polipoidale, cornetele nazale vor fi hipertrofiate, faringele va fi congestionat şi urechea medie va fi plină cu secreţii catarale. În afară de acest examen clinic şi anamneză, alergia se diagnostichează de către alergolog prin teste cutanate (skin prick tests) şi de sânge (panel inhalator care poate fi constituit dintr-un număr diferit de alergeni, depinde de la laborator, pot fi de la 36 până la 150 de alergeni testaţi) care vor evidenţia alergenii la care suntem sensibili.

În ultimii ani s-a constatat în multe cazuri că examenul clinic ORL evidenţiază clar o rinită alergică, dar testele alergice ies negative. Dar acest lucru nu exclude faptul că noi nu am fi alergici, ci indică faptul că suntem alergici la alergeni pe care nu îi avem în laborator. Din păcate, în ultimul timp s-au dezvoltat poluanţi alergenici pe care noi încă nu îi testăm.

Rinita alergică: tratament şi metode de prevenţie

Cum am menţionat anterior, alergia, rinita alergică trebuie tratată de la primele simptome. Tratamentul va consta în primul rând într-un antihistaminic oral care va fi asociat şi cu un antialergic local, intra-nazal, sprayuri cu cortizon sau picături oftalmice antihistaminice. În cazuri mai grave se pot asocia şi un corticoid oral sau intravenos sau imunoterapie. Alergologii mai pot efectua şi tratamente de desensibilizare la anumiţi alergeni, în mod special la ambrozie. Acest tratament va dura cât ştim că ţine alergia.

Cazurile cele mai fericite sunt alergiile sezoniere şi vom începe tratamentul cu o săptămână înainte de a începe sezonul alergiei. În cazul rinitelor perene este mai complicat, cel mai bine ar fi să găsim alergenul la care suntem sensibili şi să încercăm să îl evităm pe cât posibil.

Prevenţia în cadrul unei alergii constă în detectarea alergenului şi eliminarea lui din jurul nostru. Acest lucru însă este greu de efectuat şi atunci tot ce putem face ca să nu mai suferim atât de mult este pur şi simplu igiena nazală zilnică. Dacă vom spăla nasul zilnic cu sprayuri cu apă de mare, vom elimina tot timpul alergeni inhalaţi care vor “să se lipească” de mucoasa nazală.

Sfatul specialistului

Sfatul meu: Rinita alergică este o boală care ne poate chinui toată viaţa, dar ale cărei simptome pot fi limitate dacă veniţi la medic pentru diagnostic şi tratament, imediat ce apar primele semne ale afecţiunii.