Sindroame ale nervilor cranieni

Descriere generala a nervilor cranieni si sindroamelor asociate

Exista douasprezece perechi de nervi cranieni, fiecare avand o anumita functie. Astfel:
– Nervul I (n olfactiv) se ocupa de miros
– Nervul II (n optic) transmite informatia vizuala
– Nervul III (n oculomotor) asigura ridicarea pleoapei, participa la miscarea globului ocular, are un rol important in reflexul fotomotor
– Nervul IV (n trohlear) deplaseaza globul ocular in jos si in afara
– Nervul V (n trigemen) asigura sensibilitatea cutanata si sensibilitatea mucoaselor de la nivelul extremitatii cefalice, asigura motilitatea mandibulei
– Nervul VI (n abducens) asigura miscarea in afara a globului ocular
– Nervul VII (n facial) asigura motilitatea musculaturii faciale si sensibilitatea gustativa a doua treimi anterioare ale limbii, asigura inervatia glandelor salivare
– Nervul VIII (n acustico-vestibular) are doua componente – o parte cohleara care se ocupa de auz si una vestibulara importanta in echilibru
– Nervul IX (n glosofaringian) se ocupa de sensibilitatea gustativa a treimii posterioare a limbii, asigura sensibilitatea regiunii faringo-amigdaliene, motilitatea faringelui
– Nervul X (n vag) asigura motilitatea muschilor faringelui si laringelui. Este principalul nerv al sistemului nervos vegetativ trimitand fibre parasimpatice pentru organe toracale si abdominale
– Nervul XI (accesor spinal) controleaza activitatea muschilor strenocleidomastoidian si trapez, participand la rotarea si inclinarea capului, la ridicarea umarului
– Nervul XII (n hipoglos) controleaza musculatura limbii

Fiecare nerv este susceptibil la anumite boli. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt nevralgia de trigemen, pareza faciala periferica a frigore, nevralgia de glosofaringian.

Exista situatii in care sunt afectati mai multi nervi cranieni in cadrul aceleasi afectiuni. Astfel, leziunile situate la suprafata trunchiului cerebral sau la baza craniului sunt caracterizate prin afectarea simultana sau succesiva a mai multi nervi cranieni adiacenti.

Leziunile localizate la nivelul trunchiului cerebral determina o afectare incrucisata afectand un nerv cranian de partea leziunii si determina o afectare senzitiva sau motorie de partea opusa. Se produc, in acest fel, o serie de sindroame alterne de trunchi cerebrale fiecare avand un eponim.

Afectarea mai multor nervi cranieni in afara trunchiului cerebral poate fi rezultatul unui traumatism, a unei infectii herpetice, cu CMV, a sarcoidozei, a compresiei anevrismale sau tumorale.

Afectarea secventiala nedureroasa a mai multor nervi cranieni pe parcursul catorva saptamani este caracteristica carcinomatozei meningeale sau limfomatozei.

Implicarea succesiva a tuturor nervilor cranieni de aceeasi parte porta denumirea de sindrom Garcin sau sindrom de baza de craniu si are de obicei ca substrat o leziune tumorala.

Simptomele sindroamelor craniene

Exista numeroase sindroame care poarta nume proprii, manifestate prin suferinta multipla de nervi cranieni:

• Sindromul Foix caracterizat prin afectarea nervilor III, IV, ramura oftalmica a n V si n VI la nivelul fisurii sfenoidale, de catre o tumora de sfenoid sau de un anevrism
• Sindromul Tolosa Hunt –afectarea N III, IV, ram oftalmic V, VI la nivelul peretelui lateral al sinusului cavernos. Are drept cauza – anevrism sau tromboza de sinus cavernos, tumori, reactii granulomatoase
• Sindromul Jaccoud – afectare n II, III, IV, V, VI  la nivelul spatiului retrosfenoidal prin tumori mari de fosa craniana mijlocie
• Sindromul Gradenigo – afectare n V, VI, VII, VIII la nivelul apexului osului petros prin petrozita, tumori, neurinoame de acustic
• Sindromul de unghi ponto-cerebelos – lezare de V, VII, VIII si uneori IX – neurinoame de acustic, meningioame
• Sindromul Vernet – lezare IX, X, XI la nivelul foramen jugular de catre tumori si anevrisme
• Sindromul Collet Sicard – lezare IX, X, XI, XII la nivelul spatiului laterocondilar posterior prin tumori de parotid, corp carotic, adenopatii tumorale, disectie de carotida
• Sindromul Villaret – lezare IX, X, XI, XII si  Sindromul Horner ca la Sindromul Collet Siccard + leziuni granulomatoase
• Sindromul Tapia – lezare n X, XII +/- XI tumori de parotida sau leziuni in regiunea cervicala inalta

Diagnosticul afectiunilor nervilor cranieni

Diagnosticul acestor afectiuni se bazeaza pe anamneza, examen clinic si investigatii imagistice – CT, RMN cerebral.

Tratamentul sindroamelor nervilor cranieni

Tratamentul, evolutia si prognosticul in diversele afectari de nervi cranieni depind de natura suferintei care a dus la lezarea nervului sau nervilor respectivi.

Surse: www.nhs.uk, www.cdc.gov

Articol revizuit in 2022.