Sindromul de hiperstimulare ovariana

Sindromul de hiperstimulare ovariana: atunci cand se pune diagnosticul de infertilitate, deseori se ia in calcul efectuarea unei fertilizari in vitro.

FIV este o procedura medicala ce cuprinde mai multi pasi si este recomandata atunci cand alte tratamente clasice de infertilitate sau alte metode de reproducere asistata, cum este inseminarea artificiala, au esuat.

Ce este sindromul de hiperstimulare ovariana

Primul pas al unei viitoare proceduri de fertilizare in vitro este stimularea ovariana controlata. In aceasta etapa, prin terapie medicamentoasa specifica, se stimuleaza ovarele astfel incat sa produca mai multi foliculi cu scopul de a obtine, in final, mai multe ovule.

Foliculul este o capsula mica plina cu lichid, in interiorul careia creste si se maturizeaza ovulul. Multiplicand acesti foliculi, vor rezulta mai multi embrioni, care, dupa fertilizare, cresc sansele de a obtine o sarcina reusita. Monitorizarea acestora, a numarului si a cresterii acestor foliculi, se realizeaza prin ecografie transvaginala si cu ajutorul unor teste hormonale din sange.

Sindromul de hiperstimulare ovariana apare in urma stimularii excesive a ovarelor, find considerata o reactie adversa ce poate aparea atunci cand se administreaza tratamente de fertilitate.

Riscul de a dezvolta, in urma unui astfel de tratament, sindromul de hiperstimulare ovariana este aproximativ de 30%, iar formele moderate si severe ale afectiunii nu depasesc 5% dintre cazurile de hiperstimulare.

Sindromul de hiperstimulare ovariana: simptome

Simptomele hiperstimularii ovariene se pot imparti in trei categorii: usoare, moderate si severe.

In primul caz, simptome usoare, acestea pot fi de balonare abdominala si senzatie de plenitudine, crestere in greutate, greata ori diaree. Se recomanda evitarea contactelor sexuale, reducerea efortului depus, cresterea consumului de lichide.

In cazul simptomelor moderate, sunt mult mai evidente cresterile in greutate  (unele dintre paciente pot lua si 1 kg/zi) si marirea circumferintei abdominale, varsaturi, diaree, urina de culoare inchisa si redusa cantitativ, senzatie de sete excesiva, uscaciunea pielii si a parului. In aceste situatii, este recomandata monitorizarea greutatii corporale, a cantitatii de urina eliminata si prezentarea la medicul care urmareste sarcina.

In forma severa, principalele simptome ale hiperstimularii ovariene sunt balonarea, urina inchisa la culoare sau chiar lipsa acesteia, respiratii scurte, dureri toracice si abdominale joase, dureri in piept, de gambe, lipsa de aer. Prezentarea la medic este obligatorie in astfel de cazuri.

Cine dezvolta sindromul de hiperstimulare ovariana si cum se trateaza

Aproape una din patru femei care urmeaza un tratament pentru stimulare ovariana poate dezvolta o forma usoara a sindromului de hiperstimulare. 

Sunt mai predispuse pacientele tinere, care sufera de sindromul ovarelor polichistice, cele care dezvolta mai mult de 20 de foliculi ovarieni in stimpul procedurii de stimulare ovariana si cele care au mai avut anterior o astfel de experienta.

Un set de investigatii pentru punerea diagnosticului presupune efectuarea unei hemoleucograme, evaluarea functiilor hepatice si renale, ecografia abdominala si pelvina.

Tratamentul se aplica in functie de gravitatea simptomelor si numai de catre medicul care realizeaza tratamentul FIV, iar in principal urmareste rezolvarea simptomelor si prevenirea complicatiilor.

In majoritatea cazurilor, simptomele apar in 3-7 zile de la inceputul tratamentului hormonal si dispar dupa 10-14 zile de la debutul lor.

Foto: 123rf.com