Spondiloza este o afecţiune degenerativă ireversibilă a coloanei cauzată în principal de înaintarea în vârstă. Spondiloza lombară se referă la afectarea discurilor intervertebrale de la nivelul zonei lombare, adică partea de jos a coloanei.
Deşi multe persoane trecute de vârsta de 50 de ani suferă de o formă uşoară de spondiloză lombară, majoritatea nu prezintă simptome severe.
În cazul în care manifestările sunt grave, înseamnă că afecţiunea a progresat şi a dus la apariţia altor afecţiuni asociate.
Durerea lombară, greutatea la mers şi senzaţie de înţepenire a articulaţiilor sunt doar câteva dintre simptomele care pot indica o afecţiune a coloanei vertebrale.
Se estimează că peste 80% din populaţia cu vârsta peste 40 de ani se confruntă cu spondiloza lombară. Raportul femei-bărbaţi pare să fie egal, afecţiunea neavând o preferinţă pentru un anume sex, arată statisticile. 84% dintre bărbaţi şi 74% dintre femeile cu spondiloză lombară dezvoltă osteofite (excrescenţe osoase), în special pe segmentul T9-10 şi L3.
Potrivit specialiştilor, spondiloza lombară nu este asociată cu stilul de viaţă, greutatea, nivelul de activitate fizică, consumul de alcool sau numărul de sarcini, aceasta fiind considerată o afecţiune aproape firească pentru populaţia vârstnică.
Spondiloza lombară nu este întotdeauna simptomatică. Manifestările apar în special atunci când excrescenţele osoase apasă pe anumiţi nervi sau pe coloana vertebrală şi pot include:
Spondiloza lombară este o consecinţă a degradării discurilor intervertebrale din segmentul L1-S1, care se comprimă şi favorizează apariţia osteofitelor, acele „ciocuri” osoase care cauzează, de fapt, durerea. Acest proces este specific îmbătrânirii, dar există şi alte cauze care pot duce la apariţia simptomelor descrise mai sus, cum ar fi:
Diagnosticul de spondiloză lombară se stabileşte pe baza mai multor investigaţii imagistice, care au scopul de a exclude alte posibile cauze ale simptomelor manifestate. Acestea pot consta în:
Tratamentul spondilozei lombare depinde de severitatea simptomelor prezentate de pacient. De cele mai multe ori, acesta poate consta în:
În cazul în care aceste metode de tratament nu oferă rezultatele dorite, se poate recurge la intervenţia chirurgicală minim invazivă, aşa cum este cazul dacă persoana respectivă suferă de complicaţii precum hernie de disc sau de stenoză spinală. Alte intervenţii care pot fi luate în considerare sunt fuziunea vertebrelor lombare şi înlocuirea artificială a discului herniat.
Autor: Paula Rotaru
Surse: physio-pedia.com, healthlinkbc.ca, kelsey-seybold.com
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.