Ulcerele aftoase, numite şi afte bucale sau stomatită aftoasă, se numără printre cele mai frecvente afecţiuni ale cavităţii orale. Statisticile arată că peste 80% din populaţie se confruntă, pe parcursul vieţii, cu această problemă. Femeile sunt mai predispuse la apariţia acestei afecţiuni.
Aceste leziuni dureroase au forma rotundă sau ovală, de culoare alb, galben sau gri, fiind mărginite de un halou roşu.
Ulcerele se dezvoltă pe mucoasa din interiorul gurii şi, uneori, la baza gingiilor şi trec, de obicei, de la sine, în decursul a 1-2 săptămâni. Ulcerele aftoase sunt diferite de herpes – cel din urmă este cauzat de diverse infecţii şi poate fi transmis şi altor persoane.
Există 3 tipuri de ulcere aftoase: minore (leziunea are între 3 şi 10 milimetri) – acestea sunt cele mai frecvente şi dispar de la sine în decursul a cel mult două săptămâni –, majore (leziunea are mai mult de 10 milimetri şi are o margine neregulată) – acestea se vindecă mai greu, chiar în câteva luni, şi pot lăsa în urmă cicatrici – şi ulcere herpetiforme (se formează mai multe leziuni de mici dimensiuni, între 2 şi 3 milimetri).
Ulcerele aftoase apar în interiorul gurii, pe limbă, pe mucoasa obrajilor, pe gingii, pe cerul gurii sau pe interiorul buzelor. Uneori, acestea pot fi precedate de o senzaţie de arsură sau înţepături la locul cu pricina.
Ulcerele aftoase au o formă ovală sau rotundă şi sunt albe, gri sau galbene, înconjurate de o margine roşiatică. Aceste leziuni sunt dureroase şi pot cauza disconfort la masticaţie, înghiţire sau chiar în procesul de vorbire.
Dacă aceste leziuni sunt însoţite de simptomele de mai jos, e foarte posibil ca ulcerele aftoase să fie cauzate de o afecţiune mai grave:
Trebuie să vă adresaţi de urgenţă medicului în următoarele situaţii:
Cauzele exacte ale ulcerelor aftoase nu sunt încă pe deplin cunoscute, însă există mai mulţi factori despre care se presupune că ar favoriza apariţia acestora. Stresul, muşcăturile accidentale sau rănile cauzate de aparatele dentare pot creşte riscul de ulcer aftos, la fel şi consumul de citrice, cum ar fi portocalele, lămâile, ananasul, roşiile sau căpşunele, sau de alimente condimentate.
Alte posibile cauze ale ulcerelor aftoase sunt:
Ulcerele aftoase pot surveni şi pe fondul anumitor afecţiuni, cum ar fi:
Ulcerele aftoase sunt uşor de diagnosticat, doar pe baza simptomelor. În cazul în care acestea sunt frecvente, se agravează sau se vindecă greu, este posibil ca medicul să recomande investigaţii suplimentare, pentru descoperirea eventualei cauze ce stă la baza ulcerelor aftoase.
Tratamentul ulcerelor aftoase nu este necesar dacă leziunile sunt minore, deoarece acestea trec adesea de la sine, în 1-2 săptămâni. În schimb, pentru ulcerele majore sau herpetiforme pot fi luate anumite măsuri terapeutice, care ameliorează durerea şi grăbesc vindecarea leziunilor.
O soluţie este clătirea cu apă de gură pe bază de dexametazonă sau lidocaină, care reduce inflamaţia şi elimină durerea. Alte variante de tratament sunt cremele, unguentele sau gelurile topice, care au acelaşi efect.
În cazul în care acestea nu îşi fac efectul, pot fi administrare comprimate destinate altor afecţiuni, dar care au efect benefic asupra ulcerelor aftoase. Acestea trebuie luate doar la recomandarea medicului, deoarece pot avea şi reacţii adverse! Ca ultimă soluţie, se poate apela la cauterizarea sub anestezie locală a ulcerului aftos.
Dacă ulcerele aftoase sunt cauzate de o carenţă vitaminică, medicul poate recomanda suplimentele cu acid folic, vitaminele C, B6 şi B12 sau cu zinc.
De asemenea, pentru ameliorarea durerii şi grăbirea vindecării, pot fi luate în calcul următoarele terapii complementare:
Pentru a preveni apariţia ulcerelor aftoase, este important să aveţi o dietă sănătoasă, care să vă asigure toate substanţele nutritive de care are nevoie organismul. Anumite alimente pot creşte riscul de ulcer aftos, precum nucile, alunele, covrigeii tari săraţi, citricele, aşa că încercaţi să le evitaţi, mai ales dacă v-aţi confruntat în trecut cu această problemă.
Evitarea stresului, a fumatului, igiena orală corectă, hidratarea şi odihna sunt, de asemenea, măsuri care pot reduce riscul de ulcer aftos.
Autor: Paula Rotaru
CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.