Viroza respiratorie: simptome si tratament

Viroza respiratorie: simptome si tratament

Descriere generala

Raceala este o infectie acuta virala usoara si autolimitata a tractului respirator superioar (nas, gat) care determina simptome variabile de tip stranut, nas infundat, secretii nazale, gat iritat, febra mica si dureri de cap. Raceala este o afectiune des intalnita in tara noastra in special in sezonul rece.
Viroza respiratorie se regaseste si sub denumirea de IACRS- infectie acuta a cailor aeriene superioare.

Sunt sezoniere cu raceli determinate de rhinovirusuri si virusuri paragripale la inceputul si sfarsitul primaverii, in timp ce RSV si coronavirusurile produc epidemii iarna si primavara. Enterovirusurile cel mai adesea produc imbolnavirea vara, dar pot apare si pe parcusul anului. Adenovirusurile declanseaza endemii in colectivitati gen cazarmi militare, centre de ingrijire medicala si spitale azil.

Virusurile in numar de peste 200 de tipuri:

– rhinovirusuri: exista peste 100 de tipuri si determina cele mai multe raceli (cca 50%)
– coronavirusuri: implicate in 10-15% din raceli
– virusurile gripale: 5-15%
– virusurile paragripale si virusul sincitial respirator (RSV): cate 5% fiecare
– adenovirusuri si enterovirusuri (echo and coxsackie): mai rar.

Viroza respiratorie – cauze, transmitere

Majoritatea virusurilor determina imbolnavirea doar o singura data, dar din cauza numarului mare de virusuri, o persoana poate avea raceli de mai multe ori de-a lungul vietii, astfel un adult are in medie doua- trei raceli/an.

Varste extreme: copii si varstnici
– colectivitati: crese, gradinite, azile de batrani
– boli cronice debilitante: diabet zaharat necontrolat, denutritie, afectinu respiratorii preexistente
– deficiente imunologice congenitale: hipogamaglobulinemie
– afectiuni autoimune sau tratament imunosupresor
– contactul prelungit sau repetitiv cu personele racite
– fumatul tigaretelor
– odihna insuficienta sau tulburari de somn

Contact direct: cu mainile contaminate ale persoanei bolnave. Persoanele racite care tusesc sau stranuta in palma, retin pe mainile lor virusurile care pot supravietui pe piele cca doua ore si pot fi transmise mai departe unei alte persoane prin atingerea mainilor. Daca se spala pe maini nu se infecteaza, in schimb daca isi ating cu mainile ochii, nasul sau gura, indivizii nou contaminati se infecteaza si vor dezvolta raceala.

Contact indirect: cu obiecte contaminate de catre persoanele bolnave. Anumite virusuri de raceala pot supravietui cateva ore pe obiecte contaminate de persoanele bolnave cum ar fi pe suprafata telefonului, clantele de la usi etc. Prin atingerea acestor suprafete si apoi atingerea ochilor, nasului, gurii, se produce infectarea.

Pe calea aerului: prin inhalarea particulelor virale eliminate de persoanele bolnave.  Prin tuse sau stranut, persoanele pot imprastia in aer particule mici de secretii care contin virusuri si care pot fi proiectate la distanta de cca 2 m, ceea ce le permite sa contamineze indivizii din jur prin contactul cu ochii, nasul sau gura acestora si are loc declansarea infectiei. Majoritatea virusurilor de raceala nu se transmit prin saliva.

Simptome de viroza respiratorie

Perioada de incubatie (de la momentul contaminarii pana la aparitia infectiei) este de 24-72 ore. Simptomele apar ca urmare a raspunsului imun al organismului impotriva infectiei.

Simptomele variaza de la persoana la alta, dar cele mai frecvente sunt simptomele de rinita (inflamatia mucoasei nasului) cu nas infundat, stranut si secretii nazale care apar in primele zile. Tabloul clinic include uneori si dureri in gat (cu durata scurta), dureri de cap, conjunctivita -ochi rosii, fara febra in cazul adultilor (febra apare la copii).

Rareori apare si tuse in a patra sau a cincea zi cand simptomele nazale sunt aproape disparute. Secretiile nazale uneori devin purulente (de culoare galben-verzui) in absenta unei suprainfectii bacteriene si semnifica infectarea sinusurilor. Examenul clinic nu evidentiaza modificari in pofida disconfortului subiectiv al pacientului. Durata racelii este in medie de o saptamana, desi in 25% din cazuri se poate prelungi pana la 2 saptamani (ex. in caz de imunitate scazuta).

Investigatii radioimagistice si de laborator

Nu necesita investigatii suplimentare intrucat este o afectiune usoara care trece in cca o saptamana. Investigatiile sunt necesare in caz de aparitie a complicatiilor cum ar fi sinuzita (radiografie de sinusuri) sau pneumonie (radiografie pulmonara, examen bacteriologic la sputei).

Diagnosticul de viroza respiratorie

Diagnosticul pozitiv: se stabileste pe baza tabluolui clinic sugestiv cu fenomene de rinita acuta la o persoana venita in contact recent cu cineva “racit”.

Diagnosticul diferential:
-Gripa: febra inalta, dureri de cap, dureri de muschi
– Faringita: predomina si persita durerile in gat cu dificultate la inghitirea alimentelor
– Bronsita acuta: tabloul clinic este dominat de tuse persistenta
– Sinuzita bacteriana acuta: secretii nazale purulente, dureri de cap la nivel facial
– Rinita alergica: secretii nazale apoase la o persoana cu alergii cunoscute
– Infectia cu borderella pertussis: incepe ca o raceala, dar apare tuse foarte suparatoare in accese puternice, durata tusei fiind de cateva saptamani.

Conduita terapeutica (tratament)

Nu exista un tratament specific pentru virozele respiratorii. Tratamentul are rolul sa amelioreze simptomele, dar nu scurteaza sau vindeca raceala.

Nu se utilizeaza antibiotice, doarece nu actioneaza pe virusuri, iar reactiile secundare sunt mai mari dacat beneficiile. Antibioticele se folosesc doar atunci cand se constata suprainfectie bacteriana. Raceala trece si fara tratament, dar exista situatii cand simptomele au o durata mai mare de cca 2 saptamani si necesita tratare.

– Congestie nazala: medicamente cu rol decongestionant (care contin pseudoefedrina) si antihistaminice (ex difenhidramina), dar si inhalatoare nazale cu ipratropium bromid sau oximetazolina, ultima nu mai mult de 3 zile – risc de agravare a congestiei nazale.
– Dureri de cap si de gat: antiinflamatoare de tip acetaminophen, naproxen, ibuprofen
– Tuse: expectorante- guaiafenezina sau antitusive- dextrometorfan in functie de tipul tusei
– Alternative terapeutice: incalzirea si umidificarea aerului din locuinta.

Viroza respiratorie: Evolutie, Complicatii, Profilaxie

In majoritatea cazurilor, racelile sunt usoare si dureaza 3- 7 zile, desi unele persoane pot continua sa aiba simptome (tuse, stranut, nas infundat) pana la 2 saptamani. Unele virusuri respiratorii pot deprima sistemul imunitar sau pot leza tractul respirator facilitand aparitiei unei noi infectii virale (cu un alt virus) sau infectii bacteriene rezultand complicatii de tipul:

Sinuzita acuta: este cea mai frecventa complicatie si de obicei este cauzata de virusuri, mult mai rar de suprainfectie bacteriana, simptomele fiind comune: secretii nazale cu pierderea mirosului, dureri la nivelul fetei sau al dintilor, presiune in urechi

Otita medie acuta: presupune inflamatia urechii medii (din spatele timpanului) datorita comunicarii faringelui cu urechea printr-un canal numit trompa lui Eustachio

Infectii de tract respirator inferior (trahee, bronhii): bronsita acuta, pneumonie, exacerbari de astm bronsic, hiperreactivitate bronsica, tuse convulsiva (magareasca).

Bronsita acuta: este generata cel mai frecvent de catre virusul sincitial respirator care afecteaza copii, varstnici si persoanele cu imunitate scazuta.
Pneumonie: febra, tuse persistenta si modificari tipice pe radiografie

Multe exacerbari de astm bronsic (cca 40%) sunt declansate de viroze de cai respiratorii superioare pe primul loc fiind rhinovirusul.

Hiperreactivitatea bronsica: rhinovirusul induce modificari de reactivitate la nivelul cailor aeriene inferioare (ingustarea bronhiilor) cu tuse persitenta, fenomene care dispar dupa cca 4 saptamani. Persistenta acestor modificari mai mult de 4- 6 saptamani orienteaza diagnosticul catre un astm bronsic la debut.

Tusea convulsiva: suprainfectie cu bacteria pertussis cu episoade paroxistice de tuse

Spalarea mainilor este un mod esential si extrem de eficient pentru a preveni raspandirea infectiei. Spalarea mainilor se face cu apa si sapun timp de 15-30 secunde, acordand o atentie deosebita unghiilor, spatiului dintre degete si la nivelul incheieturilor, cu clatirea ulterioara a mainilor si utilizarea unui prosop personal. Produsele pe baza de alcool sunt o alternativă buna pentru dezinfectarea mainilor.

Solutia trebuie intinsa pe toata suprafata mainilor, degetelor si incheieturilor pana se usuca. Solutiile dezinfectante destinate mainilor se pot folosi in mod repetat, fara a irita pielea sau a-si pierde eficacitatea. De asemenea, mainile trebuie spalate inainte de a gati si a servi alimente, dupa mersul la baie, dupa tuse, suflarea nasului sau stranut in palma.

Daca se vine in contact direct cu persoane bolnave, atunci trebuie evitata atingerea ochilor, nasului sau gurii cu mainile contaminate cu secretii. In plus, este indicata utilizarea de servetele pentru a acoperi nasul si gura in caz de stranut sau tuse, cu aruncarea imediata a servetelelor si spalarea mainilor. Strunutul sau tusea pe maneca de la haine (la interiorul cotului ) reprezinta alte modalitati de a retine saliva si secretiile si de a nu contamina mâinile. Stranutul si tusea fara acoperirea gurii pot raspandi infectia persoanelor din apropiere.

Recomandari Medicale

Pacientul trebuie sa se adreseze medicului de familie sau medicilor specialisti de medicina interna, ORL, pneumologie, boli infectioase.

Viroza respiratorie: cand trebuie mers urgent la medic

Exista cateva situatii medicale care ra trebui sa aduca la medic orice persoana care se confrunta cu simptome ale virozei. Acestea sunt:

  • starea de rau;
  • agravarea simptomelor;
  • prezenta sangelui in expectoratii;
  • sarcina
  • varsta peste 65 de ani;
  • bolile sau terapiile care scad imunitatea precum chimioterapia sau diabetul;
  • bolile cronice.

Surse: www.nhs.uk, www.cdc.gov

Articol actualizat in 2022.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Dr. Maria Dede
Competente Competenta endoscopie bronsica Abilitati in explorari functionale respiratorii speciale Experienta - Octombrie 2012 - prezent: medic specialist pneumolog Hyperclinica Medlife Titan si Unirii - Februarie - august 2013: consilier medic Totem Communication Bucuresti in cadrul campaniei nationale ...
citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Venele varicoase: statul în picioare nu este singurul factor de risc