Cancerul de colon: tratament şi prevenţie

Cancerul colorectal apare atunci când celulele maligne formează tumori în ţesuturile sănătoase ale tubului digestiv, respectiv colonul sau rectul. Tipul exact de cancer „de colon” sau „rectal” este determinat de locul în care celulele maligne se formează şi se înmulţesc pentru a crea tumora primară, de unde ulterior se răspândesc la distanţă, dând naştere metastazelor.

Cancerul de colon se poate dezvolta în orice segment colonic. În momentul de faţă nu se cunoaşte cu exactitate cauza bolii, dar s-au identificat mai mulţi factori de risc:

• alimentari:  dieta bogată în grăsimi, carnea roşie şi carnea procesată; obezitatea, sedentarismul; diabetul zaharat de  tip 2, fumatul.
• Alţi factori: boli inflamatorii ale intestinului, polipii colorectali, un alt cancer.

Recomandări

Dieta care te ajută să ţii cancerul de colon la distanţă

Legătura dintre cancerul de colon şi consumul de pâine albă

“Majoritatea (80 %) sunt sporadice, adică nu sunt legate de o moştenire genetică. Aproximativ 20% apar în context familial, din cauza moştenirii genetice, de la unul sau ambii părinţi.  Sindroamele  ereditare cele mai cunoscute  sunt  PAF – polipoza adenomatoasă familială sau Lynch- cancerul colorectal non-polipozic ereditar’’, precizează Dr. Carmen Bodale, medic specialist oncolog, pentru Ce se întâmplă. doctore?!

Simptomele cancerului de colon

În faza incipientă, majoritatea cancerelor de colon nu provoacă dureri sau simptome.

Semne: prezenţa sângelui, care poate fi roşu sau negru, în materiile fecale. Sângerarile pot fi, uneori, neobservabile cu ochiul liber, acestea pot duce la deficit de fier (anemie) şi la simptome precum oboseală, dispnee şi paloarea pielii.

Pacientul trebuie să se prezinte la medic dacă prezintă:

• schimbări în obiceiurile de tranzit intestinal, disconfort abdominal general
• scădere inexplicabilă în greutate
• oboseală prelungită.

“Din punct de vedere histopatologic, cancerele de colon sunt adenocarcinoame. Mai rar, pot fi întâlnite limfoame, tumori neuroendocrine”, adaugă specialistul.

Cum poate fi diagnosticat

Examen clinic: examinarea abdomenului şi rectului, eventuala mărire a ficatului sau acumularea de lichid în abdomen. Examinarea  rectală permite palparea tumorii rectale sau observarea unor urme de sânge.

Investigaţii de laborator: hemoleucograma si testarea funcţiilor ficatului şi rinichilor. Testare marker tumorali ACE – antigen carcinoembrionar.

Investigaţii radioimagistice

Colonoscopia: procedura de examinare a colonului. Se foloseşte un tub lung, flexibil, cu ajutorul căruia medicul poate vizualiza rectul şi colonul în întregime. Colonoscopul e prevăzut cu o cameră video care permite înregistrarea imaginilor. Colonoscopia este se recomandă tuturor persoanelor de peste 50 de ani  (screening). Acesta necesită o pregătire adecvată a colonului , dieta exclusiv lichidiană în ziua pre-examinării, laxative şi, uneori, clisme. Colonoscopia permite vizualizarea tumorii şi biopsierea formaţiunii tumorale, care poate confirma natura malignă a leziunii.

Colografia CT= colonoscopia virtuală.  Această examinare implică o scanare computer tomografică a abdomenului. În urma acesteia sunt generate imagini tridimensionale cu peretele din interior al intestinului gros.

După ce se stabilieşte diagnosticul de tumoră maligna este necesar un CT TAP cu substanţă de contrast pentru stadializare, pentru invazia ganglionară şi pentru a exclude metastazele la distanţă.

RMN abdomen şi pelvis. Astfel, se permite vizualizarea ficatului, rectului şi eventualilor ganglioni metastazici.

Examinarea histopatologică a ţesutului tumoral, recoltat prin colonoscopie, permite precizarea cu certitudine a diagnosticului de malignitate. Din blocul tumoral se testează şi anumiţi biomarkeri necesari în alegerea tratamentului sistemic al pacientului.

Profil molecular: “Cancerul se dezvoltă atunci când genele responsabile de reglarea creşterii şi diferenţierii celulare suferă modificări. Pentru cancerul de colon s-au descris mai multe alterări ale genelor, cum ar fi mutatiile RAS, mutaţia BRAF, instabilitatea microsateliţilor. Prezenţa sau absenţa acestor profiluri moleculare ajută la stabilirea tratamentului optim”, mai spune medicul Carmen Bodale.

Cum se desfăşoară tratamentul

Planificarea tratamentului implică o echipă multidisciplinară. Specialiştii se întâlnesc şi discută tipul de tratament care depinde de stadiul cancerului, de caracteristicile tumorii şi alţi factori boli asociate, riscurile şi toxicitatea la care poate fi expus pacientul . Opinia pacientului este şi ea luată în considerare.

“Tratamentul este o combinaţie de terapii care actionează local, precum intervenţia chirurgicală sau radioterapia , chimioterapia şi terapiile biologice ţintite”, mai spune Dr. Carmen Bodale.

Stadiul I – rezecţia chirurgicală a intestinului.

Stadiul II – rezectia chirurgicală +/- chimioterapie adjuvantă.

Stadiul III – rezecţie chirurgicală – chimioterapie adjuvantă

Stadiul IV – chimioterapie cu scop paliativ, asociată cu terapie biologică ţintită. “În stadiul IV, la pacienţii cu tumoră de colon şi metastaze hepatice operabile, se poate realiza chirurgia, atât a tumorii primare, cât şi a metastazelor hepatice, urmată de chimioterapie. Dacă leziunea de  la nivelul colonului şi metastazele sunt marginal operabile, se poate administra terapie sistemică cu scop de reducere tumorală. Urmează apoi intervenţia chirurgicală”, susţine medicul oncolog.

 Complicaţiile provocate de cancerul de colon

Chimioterapie – hematologice: scădere globule albel/leucocite,globule roşii şi trombocite;

• non-hematologice: diaree, greţuri/vărsături, toxicitate cardiace: spasm coronarian/dureri precordiale, neuropatie senzitivă periferică = parestezii membre inferioare şi extremităţi,
• alergii, şoc anafilactic în cazul terapiilor biologice ţintite, toxicitate cutanată.

Chirurgia este indicată practic în toate stadiile, inclusiv în stadiul IV când există metastaze rezecabile (hepatice sau pulmonare) .

Cum poate fi prevenit

• Aplicarea unui program de screening la nivel naţional.
• Alegerea unui stil de viaţă sănătos:
• Dieta cu aport redus de carne roşie, grăsimi; evitarea alimentelor prăjite, afumate sau sărate
• Dieta bogată în legume, fructe cu conţinut crescut de cereale integrale
• Efectuarea  exerciţiilor fizice cu regularitate şi evitarea obezităţii.
• Aport zilnic de aspirină în doză redusă – numai la recomandarea medicului .