Cancerul de sân: interviu cu un medic chirurg din Germania

Care sunt factorii care cresc apariţia cancerului de sân? Care e rata de succes atunci când e descoperit într-o fază incipientă? Unde apar metastazele în urma cancerului de sân? Are rost sau nu să supui pacientul stresului de a-l „scana” din cap până în picioare după o operaţie de matectomie în căutarea unor posibile metastaze? La toate aceste întrebări şi altele legate de cancerul de sân, ne-a răspuns profesor Joerg Engel, medic chirurg, şeful departamentului de obstetrică şi ginecologie, Nordwest Clinic, din Germania.

C.S.Î.D.: Care este rata de succes în tratamentul cancerului de sân în clinica unde profesaţi?
Prof. Joerg Engel: Cancerul mamar are o prognoză foarte bună, 85% dintre pacienţi trăiesc la 5 ani după operaţie. Terapia cancerului de sân este o combinaţie între operaţie şi terapie sistemică adaptată la trăsăturile biologice ale cancerului şi radioterapia ulterioară. Noi încercăm să limităm intervenţiile chirugicale pentru că ştim că siguranţa este mult mai mare atunci când utilizăm radioterapia după intervenţia chirurgicală.

Avem şi rezultate estetice plăcute, modelăm frumos sânul, ca urmare a faptului că avem o abordare modernă şi reuşim să facem incizii fine şi să excizăm tumoarea plus maximum 2 mm în plus, nu 2 centimetri cum se făcea în anii 80 şi se scotea mai mult ţesut decât era nevoie. Înaintea operaţiei facem biopsia şi ştim dacă folosim terapia sistemică şi înainte sau doar după operaţie, dacă folosim şi terapie hormonală sau imunoterapie în funcţie de tipul cancerului.

Recomandări

10 trucuri anti cancer la sân dezvăluite de medicul Angelinei Jolie

Povestea unei învingătoare, diagnosticată cu cancer de sân la 27 de ani

C.S.Î.D.: Ce vârste au pacientele care vin cu cancer mamar?
J.E.:  În cazul cancerului mamar, avem pacienţi cu vârste cuprinse între 50-70 de ani. Ocazional apar şi pacienţi foarte tineri, de exemplu 30-35 de ani, sau foarte în vârstă, am operat o bunică de peste 90 de ani.

Cancer de sân: genele BRCA! şi BRCA2

C.S.Î.D.: Ştiu că genetica este foarte importantă atunci când vine vorba despre cancerul mamar, însă riscul de apariţie se situează undeva în jurul procentajului de 25%, dacă mama sau sora a suferit la un moment dat.
J.E: Este o distincţie clară între un risc crescut de apariţie a cancerului ca urmare a faptului că mama a avut cancer mamar şi predispoziţiei genetice apărută în testul BRCA1 şi BRCA 2. În funcţie de câte rude au avut cancer la sân se fac nişte calcule şi dacă ai o probabilitate care se încadrează între 10 şi 20% de a avea gena, recomandăm să se facă testele BRCA 1 şi BRCA 2 pentru a afla sigur dacă există această predispoziţie genetică. Recent s-a descoperit că pacienţii cu cancer de sân triplu negativ, un cancer fără receptori de estrogen şi progesteron, sub 60 de ani, indicăm să se facă testul genetic chiar fără să existe un istoric familial, pentru că probabilitatea să aibă gena BRCA1 sau BRCA2 este de 10%.

C.S.Î.D.: Ce anume credeţi că declanşează apariţia acestui tip de cancer?
J.E.:. Dacă fumezi, creşti riscul de apariţie a cancerului; la fel şi în cazul consumului de alcool sau obezităţii, care dublează riscul de apariţie. Pentru a preveni apariţia lui este important să menţinem un stil de viaţă sănătos: dietă mediteraneană, sport şi o formă fizică adecvată. Exerciţiile fizice sunt extrem de importante şi ajută la reducerea riscului de apariţie a cancerului. Totodată, sportul ajută şi la vindecare după operaţie.

C.S.Î.D.: Odată ce a fost tratat de cancer, cum ar trebui un pacient să îşi schimbe stilul de viaţă?
J.E: Ar fi bine să facă exerciţii fizice şi să adopte dieta mediteraneană. Acestea sunt dovedite ştiinţifice. Apar constant studii legate de dietele împotriva cancerului, însă cu siguranţă nu există o anumită dietă specifică pentru a-l vindeca. Sunt studii care spun că zahărul ar „ajuta” la dezvoltarea tumorii. Într-adevăr, celulele cancerului de sân folosesc glucoză, însă nu s- descoperit o legătură directă între zahăr şi agravarea cancerului.

Cancer de sân: diagnostic

C.S.Î.D.: Care sunt controalele de rutină recomandate pentru a descoperi cancerul într-o formă incipientă?
J.E.: De regulă, în Germania mamografia este recomandată de la 50 de ani o dată la 2 ani, până la finalul vieţii. Mamografia este „standardul de aur” şi detectează cancerul în faze incipiente, sonografia poate ajuta de asemenea, fiind o metodă complementară, dar nu la fel de scumpă sau eficientă. Ea poate fi extrem de utilă, dar doar dacă este realizată de oameni cu adevărat specializaţi. A treia metodă recomandată este RMN-ul sau CT (computer tomograf)

C.S.Î.D.: După ce se realizează tratamentul, care sunt paşii de follow-up?
J.E.: În primii 3 ani se face un control la fiecare 3 luni, după care până la 5 ani se vor face o dată la 6 luni şi ulterior anual. La control detectăm doar recurenţa, nu căutăm nimic altceva şi strict în zona în care s-a declanşat în mod iniţial. Ne uităm cu atenţie la sâni, palpăm. Nu scanăm întreg corpul căutând metastaze, ci strict zona necesară. Sunt studii care au arătat că dacă dăm pacienţilor să îşi facă RMN-uri şi CT scanuri să căutăm posibile metastaze, nu facem decât să creştem nivelul de stres, scădem calitatea vieţii şi, din păcate, nu prelungim neapărat durata vieţii. Prin urmare, doar când pacientul acuză dureri în anumite zone, scanăm zona, uitându-ne după metastaze. Studiile au arătat că, în cazul în care metastazele au apărut, chiar şi în cazul în care tratăm cu chimioterapie sau terapie sistemică, nu se prelungeşte viaţa pacientului. Nu faci decât să stresezi pacientul care află astfel că are metastaze şi nu prea mai e nimic de făcut. Dacă ar fi să teoretizm, trendul este să facem un follow up local şi un follow up orientat în funcţie de simptome.

C.S.Î.D.:: Unde poate apărea metastaza după cancerul de sân?
J.E.: Ficat, plămân şi creier. De regulă pacienţii apar cu diverse dureri la nivelul coastelor atunci când reapare.