Despre efectele radioterapiei şi importanţa suportului psihologic în cancer

Cancerul este marea provocare a medicinei: ultimele statistici arată o creştere a numărului de îmbolnăviri la nivel global, care a ajuns la 18, 1 milioane în 2018. Se estimează că numărul deceselor provocate de cancer va ajunge la 9,6 milioane în acest an. Însă experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sunt optimişti şi spun că între 30 şi 50 la sută din cancere ar putea fi prevenite prin renunţarea la fumat, reducerea consumului de alcool, adoptarea unei deiet echilibrate, efectuarea regulată a activităţii fizice şi vizitele anuale la medic.

În plus, evoluţia terapiilor oncologice din ultimii zeci de ani, colaborarea interdisciplinară şi accesul la informaţie al pacienţilor ar putea reduce numărul de cazuri de cancere avansate şi ar putea creşte semnificativ speranţa de viaţă. Pentru a afla cum au evoluat terapiile oncologice, am stat de vorbă cu medicul Valentin Cernea, prorector al UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, cu 40 de ani de experienţă în radioterapie, care profesează în Cluj-Napoca şi Braşov.

Cancer: cum a evoluat tratamentul

CSÎD: Cum au evoluat terapiile şi metodele de diagnostic în acest domeniu?

Recomandări

Cancer de cap şi gât: simptome evidente

Cancer pulmonar: ce rol are imunoterapia

Conf. dr. Valentin Cernea: Este o întrebare foarte interesantă, dar care necesită, în acelaşi timp, un răspuns complex. Totdeauna le-am spus studenţilor şi rezidenţilor că generaţia medicilor de vârsta mea a văzut, probabil, cele mai mari evoluţii în oncologie. Vă dau un exemplu: primul tratament reuşit cu citostatice pentru cancer testicular în stadiu metastatic a fost realizat în anul 1982, la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, de maestrul Nicolae Ghilezan, mentorul meu.

Acel pacient prezenta numeroase metastaze la plămâni, dar a fost vindecat cu ajutorul chimioterapiei, iar acum este un medic de succes în Alba Iulia, cu care de altfel ţin legătura. Înainte de acest eveniment de o uriaşă importanţă, nu puteai decât să asişti pacienţii, care nu aveau altă soluţie decât moartea.

O altă etapă importantă în evoluţia tratamentului oncologic a constat în creşterea performanţelor echipamentelor de radioterapie. Acum se pot distribui doze mari în volume restrânse şi foarte bine circumscrise. La începutul carierei mele, asemenea scenariu era de neînchipuit.
Nu în ultimul rând, ca să ajungem şi în zilele noastre cu acest mic istoric de oncologie, aş aminti tratamentele moleculare ţintite şi cele imunologice.

Ca urmare a dezvoltării imagisticii, au apărut însă noi terapii oncologice, precum proton-radioterapia sau hadron-terapia, care au eficacitate biologică şi o distribuţie spaţială mult mai eficiente decât radiaţiile X, evitându-se astfel iradierea ţesuturilor sănătoase.
Însă cancerul nu va putea fi eradicat niciodată, oricâte terapii ar apărea şi oricât de atenţi am fi la stilul de viaţă pe care îl avem. Poate fi diminuat, se poate ajunge la cazuri izolate, dar niciodată nu va fi eliminat complet. Fac parte din generaţia de medici care au făcut primele vaccinări antirujeolice, în ‘79. Zeci de ani nu s-a mai vorbit de rujeolă, până acum. Asta ca să susţin ideea că niciodată cancerul nu va putea fi eradicat în totalitate. Dispare ceva, apare altceva.

Cancer: radioterapia şi efectele secundare

CSÎD: Ce ne puteţi spune despre efectele secundare ale radioterapiei?

Conf. dr. Valentin Cernea: Radioterapia utilizată în majoritatea tratamentelor actuale pentru cancer are la bază radiaţiile X, care distrug practic moleculele de ADN din cromozomi şi împiedică înmulţirea celulelor tumorale. Propun să demitizăm această influenţă nocivă a radiaţiilor. Însăşi apariţia vieţii pe pământ s-a produs într-un mediu cu radiaţii. Nu este ceva nou pentru ADN-ul omului. Cancerele radio-induse au o proporţie neglijabilă, de doar 1%, iar acestea, de cele mai multe ori, au ca sursă iradierea medicală. Tocmai de aceea se foloseşte principiul justificării: beneficiul trebuie să exceadă mereu riscurile.

De asemenea, trebuie spus că efectul cancerigen al radiaţiilor este întâmplător, stohastic îi spunem noi, medicii – cu alte cuvinte, nu orice expunere generează evenimentul, fiecare pacient având un teren mai mult sau mai puţin propice de a dezvolta complicaţii în urma radioterapiei.

De exemplu, m-am întâlnit recent cu o pacientă care suferise în urmă cu 15 ani de cancer de rinofaringe. În urma tratamentului care era atunci disponibil, a căpătat o scleroză a mucoaselor, adică o lipsă de salivă. Sigur, acest lucru nu este de dorit, însă beneficiul iradierii cu tehnicile pe care le aveam atunci la dispoziţie a cântărit mai mult decât riscul.

Cancer: accesul românilor la tratament

CSÎD: În ce măsură beneficiază românii de cele mai noi şi eficiente tratamente oncologice?

Conf. dr. Valentin Cernea: În spatele unui medicament oncologic inteligent, care acţionează chiar şi la nivel molecular, stau zeci de ani de cercetare, deci investiţie financiară imensă şi timp. Astfel se justifică preţul acestor medicamente revoluţionare, de zeci de mii de euro, pe care nimeni nu şi le permite, nici măcar cei cu venituri peste medie.

România este aliniată la standarde şi protocoale internaţionale, se derulează studii clinice cu astfel de noi molecule, însă eforturile nu sunt suficiente. Multe molecule nu sunt incluse pe lista medicamentelor oncologice compensate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, altele sunt, dar bolnavii de cancer trebuie să se lupte cu birocraţia şi sunt nevoiţi să aştepte chiar şi câteva luni pentru aprobarea unui tratament recomandat de medic.

De asemenea, sunt necesare investiţii în sectorul public în ceea ce priveşte terapiile oncologice, în special achiziţionarea de aparate performante. În ceea ce priveşte radioterapia, în prezent, potrivit datelor de care dispun, numai 30 de pacienţi din 100 au acces la această formă de terapie, fie din cauza lipsei fondurilor Casei, fie a aparaturii insuficiente. Resursa umană, la rândul ei, este deficitară, ca urmare a exodului medicilor şi a personalului medical în general din anii ’90 încoace. Sigur, creşterea remuneraţiei în sectorul medical va ameliora situaţia, dar personalul medical plecat e greu de recuperat într-un timp scurt.

Cancer: importanţa sprijinului psihologic

CSÎD: Cât de mult contează componenta psihologică a medicului în sprijinul bolnavului de cancer?

Conf. dr. Valentin Cernea: Chiar dacă nu am nicio calificare în acest domeniu, respectiv psiho-oncologia, am învăţat de la mentorii mei să empatizez întotdeauna cu pacientul, să îi spun o vorbă bună, să-i menţin speranţa. Categoric, un medic care îi spune pacientului „mai ai atât de trăit” nu poate fi numit medic.

Asta nu face decât să îl izoleze pe plan social şi să îi reducă asfel calitatea vieţii în general. Omul, prin definiţie, este o fiinţă socială, valoarea lui e între alţi oameni. Există studii care confirmă că starea psihică influenţează şansele de vindecare. Aşa că medicul trebuie să facă tot posibilul să trateze omul ca un întreg. Asta e una din marile preocupări ale medicinei holistice. Prin urmare, întăresc ideea de autoeducare a medicului pe acest plan al psiho-oncologiei.