Medic pneumolog avertizează: modificările produse de fumat în plămâni sunt ireversibile

Fumatul face în continuare ravagii şi rămâne una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică globală ce a afectat vreodată omenirea. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste un miliard de persoane fumează, iar jumătate din cei care o fac vor muri din cauza acestui obicei. Fumatul afectează adulţi şi copii deopotrivă, distrugând iremediabil plămânii. Medicul primar pneumolog Laura Cardoş, care tratează români care fumează încă din copilărie, descrie tabloul sumbru al acestui obicei care ucide anual peste 7 milioane de persoane.

La ce vârstă încep românii să fumeze şi de ce? 

Dr. Laura Cardoş: Pacienţii mei fumează propriu-zis de la vârsta de 18-20 ani, dar încep să cocheteze cu ţigara de la 14-16 ani. Recordman-ul meu, în sens negativ evident, este un pacient care fumează de la 6 ani. Am, de asemenea, un pacient ce fumează de la 8 ani şi care are funcţia pulmonară redusă cu 80% faţă de normal, la vârsta actuală de 40 ani. Vârsta de începere a fumatului depinde şi de condiţiile socio-economice: cu cât ele sunt mai precare, cu atât vârsta este mai timpurie. Cât despre motive, cei care încep să fumeze urmează exemplul anturajului direct (părinţi, colegi de clasă) şi consideră fumatul un act de bravură, teribilism.

Recomandări

De ce poate fi greu să renunţăm la fumat

Cum să nu te reapuci de fumat: 14 paşi pe care trebuie să îi urmezi

Cum afectează plămânii primul an de fumat? Dar următorii 5?

Dr. Laura Cardoş: Iritaţia şi inflamaţia căilor aeriene apar imediat după inhalarea substanţelor toxice din fumul de ţigară, cum ar fi: nicotină, gudron, monoxid de carbon, amoniac şi multe altele. Distrucţiile vor fi cu atât mai accentuate cu cât inhalarea noxelor este mai lungă. Modificările ADN-ului celular, cele care duc la apariţia cancerului pulmonar, sunt cumulative: după 4 ani de fumat, riscul de cancer e de 4 ori mai mare decât după 1 an de fumat; după 5 ani, riscul de cancer creşte de 5 ori faţă de 1 an de fumat, etc.

Ce se întâmplă în plămâni la fiecare decadă de fumat?

Dr. Laura Cardoş: Cu cât perioada de fumat este mai lungă, cu atât progresează şi distrucţia membranelor alveolare, dar şi inflamaţia din căile aeriene. Pereţii căilor aeriene devin mai groşi din cauza inflamaţiei şi astfel, lumenul bronşic se îngustează, iar aerul pătrunde mai greu în interior, apărând dificultăţile în respiraţie.

În timp, se produce o remodelare bronşică şi se schimbă arhitectura tractului respirator, în mod ireversibil. Această modificare nu poate fi corectată prin tratamentele medicamentoase existente. Modificările ADN-ului celular, răspunzătoare de apariţia cancerului pulmonar, se cumulează în timp, iar efectele nocive ale fumatului asupra întregului organism sunt în creştere. Apar afecţiuni dermatologice, cardio-vasculare, etc. Scade imunitatea la nivel respirator şi apar mai multe infecţii.

Cum influenţează numărul de ţigări fumate plămânii?

Dr. Laura Cardoş: Fumatul produce daune în întregul organism. Severitatea afectării organismului este individuală, dar mai multe ţigări fumate înseamnă mai multe distrucţii în organism. Riscul îmbolnăvirilor este direct proporţional cu numărul de ţigări fumate pe zi, dar şi cu numărul anilor de fumat. Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la cei care fumează 20 ţigări pe zi comparativ cu cei care fumează o ţigară pe zi.

Ce şanse de regenerare a ţesutului pulmonar există după renunţarea completă la tutun?

Dr. Laura Cardoş: Odată instalate, modificările produse de fumat asupra ţesutului pulmonar sunt ireversibile. Muşchiul inimii şi vasele de sânge îşi revin la un an dupp oprirea fumatului, dar plămânii nu îşi revin niciodată. Riscul de a face cancer pulmonar după oprirea completă a fumatului se reduce treptat în următorii 15 ani, dar rămâne mereu mai crescut decât la nefumători. Fumatul produce emfizem pulmonar, care înseamnă distrugerea treptată a pereţilor alveolelor pulmonare, cu ruperea membranelor alveolare. E important să nu fumăm, pentru a nu ne distruge ireversibil plămânii. Fumătorii trebuie motivaţi să se oprească, altfel distrucţia pulmonară va continua şi se va extinde.

Ce înseamnă fumatul pasiv periculos?

Dr. Laura Cardoş: Prin fumatul pasiv sunt inhalate substanţele toxice din fumul de ţigară. În momentul inhalării din ţigară, doar 15% din fumul aspirat rămâne în plămânii fumatorului activ, iar restul de 85% este eliminat la exterior şi este inhalat de nefumători, în mod egal cu cei care fumează.

Aceasta presupune anumite riscuri, cum ar fi: risc crescut de accident cardio-vascular (de ex. infarct miocardic acut ), risc cu peste 25% mai mare la fumătorii pasivi decât la cei neexpuşi fumului de ţigară; acesta apare ca urmare a depunerii plăcilor de aterom pe vasele de sânge (artere coronare), ceea ce duce la îngustarea lor; risc de apariţie a cancerului pulmonar, cu 30% mai mare în cazul fumătorilor pasivi faţă de nefumători. În plus, la pacienţii astmatici, se poate declanşa o criză de astm bronşic, după o expunere la fumul de ţigară de ordinul minutelor, prin inflamaţia produsă la nivelul căilor aeriene.

Cât de important este să ferim complet copiii de fumul de ţigară?

Dr. Laura Cardoş: Bebeluşii care sunt expuşi la fumat în viaţa intrauterină se pot naşte prematur şi pot avea o greutate mai mică la naştere, de regulă, sub 2500 grame. Copiii care inhalează fum de ţigară în mod repetat se îmbolnăvesc mai des. Ei fac boli precum bronşită, astm bronşic, pneumonie, otită medie, afecţiuni dermatologice, dar prezintă şi întârzieri în dezvoltarea creierului. Copiii urmează de obicei exemplul părinţilor: dacă părinţii sunt fumători, copiii înşişi se vor apuca de fumat mai uşor. În general, expunerea copiilor la fumul de ţigară înseamnă tot fumat pasiv, cu toate consecinţele expuse anterior, consecinţe ce vor fi vizibile după ani de zile.

De ce apare cancerul pulmonar la fumători?

Dr. Laura Cardoş: Apariţia cancerului pulmonar depinde de mai mulţi factori, dintre care fumatul are rolul primordial. Este posibil să apară cancer pulmonar fără să existe fumat activ şi/sau pasiv, dar 90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, adică apar la fumători.

Subsţantele toxice din fumul de ţigară produc treptat modificări ale ADN-ului celular, având efecte mutagene, care determină apariţia cancerului pulmonar. În fumul de ţigară, există substanţe radioactive (de exemplu, plutoniu), care determină transformarea celulelor normale în celule canceroase. Fumul de ţigară conţine peste 4000 de compuşi chimici, dintre care 50 de compuşi sunt dovediţi a fi cancerigeni. Totodată, riscurile sunt mai mari în cazul consumării ţigărilor fără filtru decât al celor cu filtru.

Cum explicaţi procentul de fumători care nu fac cancer?

Dr. Laura Cardoş: Organizaţia Mondială a Sănătăţii a arătat că fumatul ucide 50% dintre fumători. Fumătorii care nu fac cancer sunt protejaţi de anumite gene, terenul lor genetic este determinant. Există şi posibilitatea ca unii fumători să decedeze din cauza altor boli produse de fumat şi astfel, să nu aiba timp să dezvolte un cancer pulmonar.

De ce este periculos cancerul pulmonar?

Dr. Laura Cardoş: Cancerul pulmonar a devenit una din principalele cauze mondiale de deces. Cancerul pulmonar este o tumoră de extremă gravitate, în care simptomele apar tardiv, evoluând asimptomatic, adica „mut”, în majoritatea cazurilor. Mai puţin de o treime din cazuri sunt, la momentul diagnosticului, într-o etapă terapeutica utilă, în general, supravieţuirea fiind de 6-18 luni şi doar aproximativ 20% din pacienţi trăiesc mai mult de 1 an.

În momentul diagnosticului, 55% dintre pacienţi au metastaze, circa 30% au boala extinsă loco-regional şi doar 15% au stadiu de boală localizat/limitat. În ce priveşte supravieţuirea la 5 ani, pentru pacienţii cu stadii localizate ale bolii aceasta este de 48%, coborând la 18% pentru cei cu boala extinsă loco-regional şi fiind practic nulă pentru cei cu metastaze. Pacienţii cu rata crescută de supravieţuire sunt cei diagnosticaţi în stadii precoce, operabile, fapt ce arată necesitatea diagnosticului în astfel de stadii, înainte de instalarea simptomelor.