Cancerul: cele mai importante modalităţi de diagnosticare

Cu toţii ştim ce reprezintă cancerul şi poate suntem la curent cu câteva informaţii de bază despre modalitatea în care se manifestă.

Cunoaştem însă şi cum se diagnostichează această maladie? Află acum care sunt modalităţile folosite de medici pentru a diagnostica boala.

Diagnosticarea cancerului

De obicei, atunci când cineva se simte rău, merge la medic. Dacă nu se depistează cauza stării de rău prin analizele sau consultul uzual, medicul va indica nişte analize mai amănunţite. Sau, câteodată, atunci când faci un test de screening pentru o altă boală, se pot depista nişte formaţiuni care pot fi tumori. În funcţie de istoricul medical, de examenul clinic şi de eventualele simptome, medicul specialist recomandă efectuarea unei serii de teste de laborator, scanări sau alte proceduri specifice.

Recomandări

Cancerul la stomac: simptome, factori de risc, metode de tratare şi prevenţie

Cele mai cunoscute tipuri de cancer

Este important de ţinut minte faptul că doar în urma mai multor analize şi teste complexe, se poate diagnostica această boală, nu doar dacă iese prost un set de analize.

Teste de laborator

Nivelurile ridicate sau scăzute ale anumitor substanţe din organism pot fi un semn de cancer. În concluzie testele de laborator ale sângelui, urinei sau altor fluide ale corpului care măsoară aceste substanţe pot ajuta medicii să ofere un diagnostic. Cu toate acestea rezultate anormale de laborator nu sunt un semn sigur de cancer. Testele de laborator sunt un instrument important, dar nu sunt o bază solidă sau suficientă pentru diagnosticarea cancerul.

Proceduri de imagistică

Procedurile de imagistică creează imagini ale unor zone din interiorul corpului care ajută medicul să vadă dacă există o tumoare în interiorul acestuia. Aceste imagini pot fi făcute în mai multe moduri:

• Scanarea CT:

O maşină cu raze X conectată la un computer prezintă o serie de imagini detaliate ale organelor. Este posibil să ţi se administreze un colorant sau alt material de contrast pentru a evidenţia zonele din interiorul corpului. Materialul de contrast contribuie la facilitarea citirii acestor imagini.

• Scanarea nucleară:

Pentru această scanare ţi se va administra o injecţie cu o cantitate mică de material radioactiv. Acesta curge prin sângele tău şi se colectează în anumite oase sau organe. O maşină numită scaner va detecta şi măsura ulterior nivelul radioactivităţii. Scanerul creează imagini ale oaselor sau organelor pe ecranul unui computer sau pe film. Corpul tău scapă repede de substanţa radioactivă. Acest tip de scanare se mai numeşte şi scanare cu radionuclizi.

• Ecografie:

Un anumit dispozitiv cu ultrasunete trimite undele sonore pe care oamenii nu le pot auzi/ percepe. Un computer utilizează aceste ecouri pentru a crea o imagine a zonelor din interiorul corpului. Această imagine este numită sonogramă.

• RMN:

Un magnet puternic legat de un computer este folosit pentru a face fotografii detaliate ale zonelor din corpul nostru. Medicul specialist poate vizualiza aceste imagini pe un monitor şi le poate imprima pe film.

• Scanarea PET:

Pentru acest tip de scanare se va administra o injecţie cu un trasor. Ulterior, o maşină va face fotografii 3D care vor arata unde anume se trasează trasorul în corp. Aceste scanări arată cum funcţionează organele şi ţesuturile.

• Raze X:

Radiografiile utilizează doze mici de radiaţii pentru a crea imagini ale interiorului corpului.

• Biopsia:

În cele mai multe cazuri, medicii trebuie să facă o biopsie pentru a oferi diagnosticul de cancer. O biopsie este o procedură în care medicul îndepărtează o mostră de ţesut al corpului. Un patolog analizează ulterior ţesutul respectiv sub microscop pentru a determina dacă este sau nu cancer. Mostra poate fi extrasă în mai multe moduri:

– Cu un ac: Medicul utilizează un ac pentru a extrage ţesutul sau lichidul.
– Cu un endoscop: Medicul examinează zonele din interiorul corpului folosind un tub subţire, luminat, numit endoscop. Domeniul de aplicare este introdus printr-o deschidere naturală, cum ar fi gura, după care medicul utilizează un instrument special pentru a îndepărta ţesutul sau celulele prin tub.
– Prin intermediul chirurgiei: Chirurgia poate fi excizică sau incizională. Într-o biopsie excizională, chirurgul îndepărtează întreaga tumoare. Adesea, o parte din ţesutul normal din jurul tumorii este îndepărtată. Într-o biopsie incisivă, chirurgul îndepărtează doar o parte din tumoare.