Cum tratăm boala parodontală?

Boala parodontală (cunoscută şi ca paradontoză, paradentoză sau paradontopatie) este o afecţiune cronică de tip inflamator a gingiei şi a ţesuturilor de susţinere a dintelui pe arcadă. Netratată, ea poate duce la pierderea dinţilor. Principala sa cauză este igiena orală precară, urmată îndeaproape de fumat. Un alt element extrem de important este predispoziţia genetică, motiv pentru care şi cei care au eliminat toţi factorii de mediu responsabili de boala parodontală pot ajunge să-şi piardă dinţii dacă nu merg la medic la timp. 

Pentru menţinerea igienei orale corecte, sunt necesare: periajul dinţilor de două ori pe zi, folosirea zilnică a aţei dentare, utilizarea unei periuţe de dinţi moale şi înlocuirea ei după trei luni.

Odată ajunşi la un diagnostic de boală parodontală severă, efectele sunt dezastruoase. Dureri puternice, căderea dinţilor, aspectul inestetic sunt doar câteva dintre acestea. Pe măsură ce boala evoluează, dinţii îşi pierd atât de mult os din jur încât încep să se mişte. Dacă, o dată cu osul, din jurul dinţilor s-a retras şi gingia, se expune rădăcina dintelui care nu are un strat protector la fel de puternic cum este smalţul de pe coroana dinţilor şi atunci apare durerea. Apoi, cu gingia retrasă, dinţii alungiţi sau cu modificări de poziţie, aspectul are mult de suferit. 

Recomandări

Boala parodontală, asociată bolilor cronice

Cartoful dulce versus cartoful clasic: beneficii pentru sănătate

În funcţie de gradul de gravitate a bolii, medicul dentist îndepărtează placa bacteriană, aplică local substanţe antiinflamatoare sau antimicrobiene şi prescrie antibiotice pe cale orală. Când defectele osoase din jurul dintelui sunt importante, este necesară adiţia de os.

Uneori, sunt necesare şi tratamente protetice – analize şi echilibrari ocluzale. În stadiile avansate ale bolii, se recurge la tratament chirurgical: chiuretaj subgingival, gingivectomii, operaţii cu lambou, adiţii osoase, aplicare de substanţe pentru regenerare a ţesutului de susţinere a dintelui.