Odată cu tragicul eveniment de la Piteşti, unde un copil fără nicio afecţiune preexistentă a decedat pe scaunul medicului dentist, din cauza unui stop cardiorespirator provocat de anestezia generală (ancheta este încă în curs), spiritele s-au inflamat şi părinţii se tem pentru siguranţa copiilor.
Însă această temere ar putea duce stomatologia din România cu 30-40 de ani în urmă, când metodele barbare de tratament erau îndurate de pacienţii cu probleme dentare.
Tehnicile stomatologice au evoluat incredibil în ultimele decade, iar eforturile medicilor stomatologi, atât din punct de vedere uman, cât şi financiar, de a atrage pacienţii la cabinet pentru rezolvarea precoce a problemelor se văd puse în pericol.
De asemenea, există pericolul major ca România, aflată şi-aşa pe ultimul loc la capitolul mers la dentist (datele Eurostat publicate la începutul acestui an arată că peste 80% dintre români nu au mers la dentist în ultimele 12 luni), să se confrunte cu un număr imens de pacienţi, copii şi adulţi deopotrivă, cu complicaţii cauzate de amânarea tratamentului stomatologic.
Dr. Beatrice Pătraşcu, medic stomatolog, explică ce presupune această metodă de sedare, care sunt avantajele ei, dar şi contraindicaţiile, precum şi pericolul ce poate surveni ca urmare a neîncrederii pacienţilor în tehnicile de sedare folosite în cabinetele stomatologice.
CSÎD: Spuneţi-ne, în primul rând, ce este inhalosedarea conştientă, în ce constă, cât durează efectul.
Dr. Beatrice Pătraşcu: Inhalosedarea conştientă cu protoxid de azot şi oxigen este cea mai utilizată metodă de sedare conştientă de către medicii care nu sunt specialişti ATI, deoarece este o metodă sigură şi foarte uşor de administrat şi urmărit. Medicul administrează, printr-o măscuţă situată pe nasul pacientului, un amestec de gaze, N20 şi O2, amestec care nu poate să scadă sub 30% cantitatea de oxigen, deci se poate administra maximum 70% protoxid de azot.
De ce astfel? Deoarece cantitatea de oxigen din aerul atmosferic este de 21%. Astfel, prin inhalosedare cu acest amestec, pacientul primeşte permanent o cantitate suficientă de oxigen, neexistând riscul de hipoxie. Efectul, care în general este ilariant, durează atât timp cât se administrează protoxid de azot. Se menţine în permanenţă contactul verbal cu pacientul.
CSÎD: În ce situaţii este recomandată această procedură?
Dr. Beatrice Pătraşcu: Inhalosedarea cu amestec de gaze N2O şi O2 în stomatologie este folosită pentru pacienţi anxioşi sau temători, pentru reflex de vomă proeminent, pentru copii (începând cu vârsta de 3 ani) anxioşi, pentru pacienţi cărora le este frică de ac.
CSÎD: Există contraindicaţii?
Dr. Beatrice Pătraşcu: Vârsta de la care este recomandat să utilizăm această metodă este de 3 ani. Contraindicaţii absolute sau relative sunt următoarele: primul trimestru de sarcină, incapacitatea pacientului de a comunica, incapacitatea de a respira pe nas (nu vom face inhalosedare unui respirator oral pentru că este ineficientă), boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), pacienţi cu tulburări de personalitate, tulburări psihice, pacienţi cu deficienţă de vitamina B12 sau acid folic, pacienţi diagnosticaţi cu cancer care fac tratament chimioterapic, pacienţi cu tulburări de personalitate sau cu tulburări neuromusculare.
CSÎD: Care este protocolul de urmat, conform ghidurilor internaţionale, în cazul în care apar situaţii neprevăzute, cum ar fi reacţiile alergice, insuficienţa respiratorie?
Dr. Beatrice Pătraşcu: Nu există descrise reacţii alergice la N2O. Orice situaţie neprevăzută ar putea apărea este suficient să ne oprim să administrăm N2O şi să continuăm să administrăm doar O2 pacientului. Evident că vom alege bine pacienţii candidaţi pentru această metodă de sedare conştientă, ţinând cont de contraindicaţiile despre care am povestit anterior.
CSÎD: Care sunt avantajele inhalosedării conştiente şi care este intervalul de preţuri pentru această procedură?
Dr. Beatrice Pătraşcu: Avantajul major al acestei proceduri este acela că amestecul de gaze poate fi administrat de medicul stomatolog fără să fie asistat de un medic ATI. Metoda este foarte sigură şi are marele avantaj că se poate întrerupe oricând administrarea de N2O, iar prin administrarea doar a oxigenului pacientul îşi revine complet. Preţul variază între 200 şi 500 de lei, depinzând de durata administrării amestecului de gaze şi de volumul de gaze administrat.
CSÎD: Care sunt cele mai frecvente intervenţii stomatologice care necesită inhalosedare, din practica dvs.?
Dr. Beatrice Pătraşcu: Nu există intervenţii stomatologice care să necesite inhalosedarea, ci mai degrabă există nişte precondiţii care să o recomande. De exemplu, reflexul de vomă exagerat, anxietatea, teama de halat, teama de stomatolog etc. Odată depăşită teama şi mai ales dacă reuşim să administrăm anestezia locală, putem să facem orice manoperă din cabinetul stomatologic.
CSÎD: De ce se ajunge, totuşi, la inhalosedare?
Dr. Beatrice Pătraşcu: Inhalosedarea este cea mai sigură metodă de sedare conştientă şi este utilizată pe scară largă în toată lumea, cu o rată de succes mare, de până la 90%, dacă sunt bine aleşi pacienţii. Se preferă inhalosedarea pentru că este o metodă fără riscuri majore, extrem de uşor de administrat şi titrat amestecul de gaze şi care asigură posibilitatea de a trata pacienţi între 3 şi 99 de ani.
CSÎD: Care este pericolul ce poate surveni ca urmare a neîncrederii oamenilor în această procedură?
Dr. Beatrice Pătraşcu: Pacienţii trebuie să înţeleagă că anxietatea şi teama sau trauma de a suporta durerea în cabinetul stomatologic pot avea consecinţe foarte grave de termen lung. De aceea le-aş recomanda pacienţilor să încerce inhalosedarea în încercarea de a combate şi de a trata anxietatea legată de stomatolog.
Dacă anxietatea este profundă sau există deja o traumă legată de tratamentele stomatologice – aici mă gândesc la pacienţii adulţi care au fost trataţi rudimentar în urmă cu 30-40 de ani –, recomand să se încerce metode avansate de sedare, şi anume analgosedare cu propofol, administrat de medicul ATI, care este o substanţă sigură. Din experienţa mea, în cazurile acestea, 1-2 şedinţe de analgosedare sunt suficiente, ulterior pacienţii depăşesc teama şi putem să îi tratăm doar cu inhalosedare sau uneori şi fără nicio metodă de sedare.
CSÎD: Aţi observat o schimbare în ceea ce priveşte adresabilitatea pacienţilor în ultima perioadă, mai ales în contextul cazului de la Piteşti, al copilului de 4 ani care a decedat după o anestezie făcută la o clinică stomatologică?
Dr. Beatrice Pătraşcu: Ceea ce observ eu zilele acestea, în discuţiile cu pacienţii, dar mai ales cu părinţii copiilor care au nevoie de tratamente stomatologice, este că, din păcate, există pericolul ca stomatologia românească să se întoarcă mulţi ani în trecut, pentru că a revenit teama pacienţilor de a recurge la metodele moderne de a combate anxietatea dentară. Oamenii preferă să recurgă la metodele barbare şi primitive de a „imobiliza” copilul anxios şi cu durere pentru a putea să îi facem un tratament de urgenţă, ceea ce este complet greşit şi nerecomandat.