Urmele roşii de sânge pe periuţă sau în chiuvetă pot fi semnele de început ale parodontozei, o afecţiune care, netratată, duce la pierderea dinţilor prin distrugerea (retragerea) osului în care sunt aceştia implantaţi.
Medicul Mihaela Dan, specialist ortodont, spune că deşi această afecţiune, mai frecventă după 40 ani, poate începe fără durere, există însă o serie de semne care ar trebui să ne îngrijoreze şi să ne trimită la cabinetul stomatologic la timp pentru a o trata.
Boala parodontală (cunoscută şi ca parodontoză sau boala gingiilor) este o afecţiune progresivă şi cauza principala a pierderilor dentare în rândul adulţilor din lumea întreagă. „Aceasta apare atunci când toxinele găsite în placa dentară inflamează ţesutul gingival, iar infecţia bacteriană rezultată, adesea cunoscută sub numele de gingivită, duce la distrugerea ţesutului gingival şi a osului care stă la baza acesteia şi, în final, la pierderea dintelui. Astfel, nu va rămâne suficient os pentru realizarea pe viitor a unor proteze stabile sau a unor implanturi dentare, ceea ce duce la necesitatea unor intervenţii suplimentare, de adiţie de os”, explică medicul Mihaela Dan.
Iată câteva semne care prevestesc apariţia paradontozei:
Sângerarea la periaj, la folosirea aţei dentare sau la consumul unor alimente reprezintă un prin semn al paradontozei. Acest fenomen se explică prin faptul că bacteriile şi toxinele lor din placa bacteriană provoacă o infecţie care face ca ţesuturile să fie predispuse la sângerare.
Unul dintre răspunsurile de apărare ale sistemului imunitar este inflamaţia gingiilor, o reacţie prin care organismul încearcă să izoleze bacteriile care cauzează boala şi să împiedice răspândirea lor în alte părţi ale corpului.
“80% din cazurile de parodontoză au drept cauză acumularea de bacterii din placa bacteriană, iar organismul reacţionează la atacul acestora. Este important să tratăm infecţia înainte că bacteriile să fie transportate în fluxul sanguin spre alte zone ale corpului. Ba mai mult, unele studii arată că există o legătură între parodontoză şi numeroase afecţiuni (cardiace, diabet etc.), deci încă un motiv pentru a stopa din stadiu incipient evoluţia acestei boli”, explică specialistul ortodont.
Inflamaţia va determina distrugerea ţesutului parodontal şi expunerea rădăcinii dintelui, acesta apărând mai lung. Nu în ultimul rând, rădăcina expusă este mai sensibilă la durere şi se poate caria uşor.
Halitoza are numeroase cauze, una dintre ele fiind prezenţa resturilor alimentare între dinţi, sub linia gingiei. Acesta afectează interacţiunea cu persoanele din jur şi confortul personal şi, de asemenea, este asociată frecvent cu boala parodontală.
Dinţii care se deplasează din poziţia lor obişnuită şi modificarea muşcăturii reprezintă un semn că osul s-a retras atât de mult, iar rădăcinile sunt atât de puţin implantate în os, încât chiar şi forţele normale din timpul masticaţiei determină deplasarea dinţilor.
Acesta este un indiciu clar al infecţiei parodontale în stadiu avansat, reprezentând rezultatul luptei organismului împotriva infecţiei bacteriene.
Gingivita este primul stadiu şi singurul reversibil al bolii parodontale, astfel încât este esenţială recunoaşterea primelor semne ale acestei afecţiuni. „Parodontoza în stadiu incipient poate fi detectată de medicul stomatolog în timpul controalelor de rutină. Soluţii moderne, precum terapia cu ozon, laserul, intervenţiile chirurgicale parodontale etc., vor ajuta la păstrarea dinţilor cât mai multă vreme pe arcadă”, spune dr. Mihaela Dan, specialist ortodont.
Nu în ultimul rând, menţinerea unei igiene corecte (periaj de cel puţin 2 ori pe zi, folosirea aţei dentare sau a duşului bucal zilnic) şi detartrajul periodic sunt esenţiale pentru menţinerea sănătăţii dinţilor şi a gingiilor.