Charcot (boală a lui)

Afecţiune a sistemului nervos central constand in leziuni ale celulelor nervoase ce conduc progresiv la paralizii.

Cauza sa este necunoscută, 5% dintre cazuri sunt ereditare.

Leziuni neuronilor sunt situate la nivelul central (neuroni cu funcţie motorie ai cortexului cerebral) si la nivelul periferic (neuronii servind drept relee precedenţilor).

Sindromul central (sindromul piramidal) este caracterizat de exagerarea reflexelor şi hipertonia (redoarea) membrelor.

Sindromul periferic (legat de leziunile măduvei) este caracterizat de o atrofie musculară şi o paralizie. Atingerea neuronilor encefalului provoacă o disartrie (anomalie a vocii, care devine prost articulată, apoi nazală), tulburări de deglutiţie, o atrofie a limbii.

Nu există un tratament specific al bolii lui Charcot.