Distomatoza

Boală parazitară a omului şi mamiferelor ca urmare a infestării cu diferite specii de Distoma.

Distomele sunt viermi plaţi din clasa trematodelor, având forma unei frunze, posedând două ventuze şi putând măsura până la 3 cm lungime.

După organul în care se fixează parazitul, se disting distomatozele hepatice, intestinale sau pulmonare.

Distomatoza hepatică (fascioloza) – este o boală parazitară a ficatului urmare a infestării cu Fasciola hepatica (numită şi gălbeaza mare a ficatului). Contaminarea se face prin consumul de salate crude de păpădie, creson sau fetică, culese din fineţe.

După ingestie, viermele merge din stomac în ficat si în căile biliare, subiectul prezinta febră, frisoane şi  dureri ale ficatului, pusee de urticarie şi uneori umflături ale articulaţiilor. Prezenta parazitului în căile biliare provoacă un icter, dureri mai acute ale ficatului, colici hepatice şi o inflamare a căilor biliare şi a veziculei.

Distomatozele intestinale – boli parazitare ale intestinului subţire urmare a infestării cu Fasciolopsis huski (Asia de Sud-Est, China şi India), cu Heterophyes heterophyes (în aceleaşi regiuni şi în Orientul Apropiat şi Egipt) şi cu Metagonimus (în Extremul Orient).  Se contractează prin ingestia de vegetale sau peşti în stare crudă infestaţi si se manifestă prin dureri abdominale şi o diaree cronică cu eliminarea de mucozităţi şi de sânge. Subiectul slăbeşte treptat şi resimte o mare oboseală.

Distomatoza pulmonară –urmare a infestării cu un vierme din genul Paragonimus (Africa, America intertropicală şi Asia de Sud-Est).  Contaminarea se face prin ingestia racilor sau crabilor cruzi, viermii se prind în bronhii, care se dilată până for­mează o cavitate. Paraziţii pot să rătăcească pe sub piele, uneori în creier, provocând atunci un abces. Infestarea se manifesta prin dureri toracice şi o tuse rebelă, subiectul poate scuipa sânge.