Muschi

Organ dotat cu proprietatea de a se contracta şi a se decontracta.

Ţesutul unui muşchi este constituit din fibre musculare compuse din monocite, celule care cuprind în citoplasma lor numeroase filamente alungite paralel cu axa mare a celulei.  Filamentele  sunt de două tipuri: subtiri – constuite din actină si groase – compuse din miozină.

Muşchiul cardiac (miocard) – are o structură apropiată de cea a muşchilor striaţi, dar contracţiile sale sunt autonome şi involuntare.

Muşchii netezi (muşchi albi) – sunt prezenţi în peretele a numeroase organe (uter, intestin, bronhii, veziculă, vase sangvine etc.). Contracţia lor este involuntară, autonomă sau asigurată prin sistemul nervos vegetativ.

Muşchii striaţi (muşchi roşii sau muşchi scheletului) –  unesc oasele unele de altele şi permit mobilitatea corpului. Aceşti muşchi sunt menţinuţi într-o stare de contracţie moderată (tonusul muscular) iar contracţia lor este voluntară si supusă unui control cerebral

Muschii pot fi afectati de o ruptură in urma unui efort violent sau de o de întindere atunci când fibrele musculare sunt supra întinse.

Afecţiunile care pot afecta muşchiul sunt miozita (infla­maţia), miastenia (oboseala musculară intensă şi rapidă a muşchilor prin blocarea transmisiei influxului nervos către muşchi) şi miopatiile (boli congenitale rezultând dintr-o alterare a fibrelor musculare).