Nou Nascut

Termen asociat unui copil pana în a 28-a zi a vieţii.

In timpul primei sale săptămâni de viaţă, nou-născutul este supus unui examinari ample efectuate de către medicul pediatru. 

Ascultaţia serveşte la aprecierea frecvenţei cardiace şi a celei respiratorii, precum şi la constatarea absenţei anoma­liilor (suflu cardiac, jenă respiratorie). Palparea arterelor femurale permit asigurarea că nu există vreo malformaţie cardiovasculară.

Examinarea pielii permite punerea în evidenţă a unor anomalii cutanate (purpură, angiom) sau a unei coloraţii anormale (icter, cianoză).

Examenul morfologic este destinat eliminării eventualităţii unei malformaţii care ar fi putut scăpa examenului ecografic antenatal. O sondă este introdusă în esofag pentru a verifica dacă nu există o atrezie (întrerupere) a acestui organ; o altă sondă este plasată în anus cu scopul de a depista o malformaţie anorectală. Coanele (orificiile posterioare ale foselor nazale conducând la faringe) sunt, de asemenea, sondate. Se caută o eventuală despărţitură a palatului (fantă labiopalatină) sau o anomalie a părţii de jos a coloanei vertebrale.

Oasele şi articulaţiile sunt şi ele inspectate pentru a detecta fie o deformaţie craniană (cefalhematom, bosă serosangvină), fie o fractură a claviculei sau a membrelor inferioare (provocată de o extracţie dificilă),  a anomaliilor degetelor de la mâini şi picioare sau o luxaţie a şoldului.

Examinarea ochilor are drept scop verificarea faptului că privirea se orientează spontan către lumină, că urmăreşte pe orizontală un obiect contrastant (alb sau negru), că nu există reflexe în pupile. Obstrucţia canalului lacrimal conduce la „ochi lipit” ,datorat unei secreţii abundente, iar prezenta unei conjunctivite duce la inrosirea ochiului.

Examenul abdomenului conduce la aprecierea stării res­tului ombilical (care conţine 3 vase) şi prin palpare a mări­mii ficatului. La băiat penisul trebuie să aibă o lungime de minimum doi centimetri. Cele două testicule trebuie să fie coborâte în bursele lor. La fetiţă orificiul vaginal trebuie să fie bine vizibil. Secreţiile vaginale albicioase sau uneori hemoragice pot surveni spre a 5-a zi a vieţii şi sunt banale; el nu necesită vreun tratament.

Examenul neurologic primordial cuprinde observarea motricităţi spontane a copilului  caracterizata de gesticulaţie asimetrică a membrelor, alternarea mişcărilor de flexie şi de extensie, mişcări de deschidere şi închidere a pumnilor. Este evaluat tonusul copilului (studiul extensibili­tăţii musculare, al îndreptării capului şi trunchiului) şi reflexele zise primare sau arhaice proprii nou-născutului (apucare, supt, mers automatic etc.).

Teslele biologice de depistare, testul lui Guthrie caută fenilcetonuria (boală ereditară caracterizată printr-un deficit enzimtic) cat si o hipo­tiroidie (insuficienţa secreţiei glandei tiroide) este de asemenea căutată.

Necesităţile alimentare ale nou-născutului sunt de 60 mililitri pe zi de lapte matern pe kilogram de greutate corporală la naştere şi de 150 mililitri pe zi pe kilogram la sfârşitul primei săptă­mâni de viaţă. Nou-născutul pierde în mod obişnuit din greutate în primele trei zile ale vieţii sale din cauza aporturilor alimentare mici si recâştigă greutatea sa iniţială din a 8-a zi. Luarea în greutate este în medie de 25 până la 30 grame pe zi.

Copilul trebuie să fie curăţat şi schimbat după fiecare supt. Cordonul ombilical, care trebuie dezinfectat în fiecare zi, cade  în medie către a 8-a zi de viaţă. Prima baie este facuta după căderea cordonului ombilical.

Nou-născutul trebuie să fie culcat într-un pat cu cadrul rigid, pe o saltea care ocupă întreaga suprafaţă liberă şi fără pernă. Prima ieşire în aer liber a copilului născut la termen poate să se facă începând cu cea de-a 15-a zi de viaţă atunci când condiţiile meteorologice sunt favorabile.