Obezitate

Exces de greutate prin creşterea masei ţesutului adipos.

Masa adipoasă reprezintă în mod normal între 10 şi 15% din greutatea totală a bărbatului, între 10 şi 25% din cea a femeii, depasirea acestor nivele idica instalarea oberizatii.

Indicele de masă corporală (I .M.C.) exprimă corpolenţa: acesta este raportul dintre greutate (în kilograme) şi pătratul înălţimii (în metri pătraţi). I.M.C. ideal se situează între 10 şi 25 kilograme pe metrul pătrat (între 20 şi 27 după 50 ani). Obezitate este caracterizata de un indice mai mare de 30.

Alta metoda pentru calcularea greutăţii ideale este formula lui Lorentz: greutatea ideală (în kilo­grame) = înălţimea (în centimetri) – 100.

Greutatea ideală trebuie corelata in functie de starea fiziologică (creştere, sarcină), înălţimea subiectului, greutatea scheletului său.

Obezitatea este provocată de un aport energetic prea mare in raport cu necesitatile organismului in care factorii genetici, metabolici sau mediu joaca un rol determinant.

Obezităţile androide (abdominale) sunt specifice obezitatii masculine, grăsimea predomină pe partea de sus a corpului şi pe abdomen.

Obezităţile ginoide (femurale) sunt specifice obezităţii feminine, grăsimea predo­mină pe partea de jos a corpului (fese, coapse).

Obezitatea este un factor de risc în diferite afecţiuni: insuficienţa coronariană şi cardiacă, hipertensiunea arterială, diabetul, guta, hiper- lipidemiile (nivel excesiv al lipidelor în sânge), litiaza biliară, insuficienţa respiratorie, bolile reumatologice etc. Obezităţile androide conduc la complicaţii de tip metabolic (diabet, hipertensiune) iar obezităţile ginoide conduc la complicaţii reumatologice (probleme articulare).

Tratamentul obezităţii constă în reducerea excesului de greutate printr-un regim alimentar sau tratarea bolii bolii ce a condus la instalarea ei . Regimul prescris de catre un nutritionis este de cele mai multe ori hipocaloric, dar cu un aport proteinic (carne, peşte, ouă, produse lactate) suficient pentru a evita o topire a maselor slabe (muşchi, îndeosebi). Regimul inlatura produse şi băuturilor zaharate, o reducere a aporturilor în alte glucide (cereale, feculente, fructe) şi în lipide (corpi graşi, alimente mai grase), precum şi o micsorare ( pana la excludere ) a băutu­rilor alcoolice. Aportul alimentar zilnic se va imparte in 3 sau 4 mese .

In momentul atingerii „greutatii ideale” regimul iniţial este treptat lărgit până la revenirea la o alimentaţie normală cu menţinerea unei greutăţi stabilizate. Alternanaţa fazelor de slăbire urmate de faze de reluări în greutate cat si regimurile „rapide de slabire” in detrimentul masei musculare sunt mai periculoase pentru sănătate decât absenţa unui regim