Pseudohermafrodism

Anomalie congenitală caracterizată prin prezenţa la un subiect ai cărui cromozomi sexuali şi gonade (ovare sau testicule) sunt normale a unor organe genitale care seamănă cu cele ale celuilalt sex.

Există două tipuri de pseudohermafrodism: femi­nin şi masculin.

Pseudohermafrodismul feminin (subiecţi de gen feminin din punct de vedere genetic) este de origine endocrină fătul fiind impregnat în mod anormal cu andro­geni.

Impregnare poate avea o origine maternă datorate prezentei unei tumori suprarenaliană sau ovariană virilizantă, luarea de progestative în timpul sarcinii sau ea rezultă dintr-o dereglare enzimatică a glan­delor suprarenale ale fătului (hiperplazie suprarenaliană congenitală).

Pseudohermafrodismul masculin (subiecţi de gen mas­culin din punct de vedere genetic) poate fi provocat fie de o anomalie precoce a funcţiei testiculare cu defect de secre­ţie a hormonilor masculini, fie de o insensibilitate la andro­geni prin lipsa receptorilor celulari specifici sau prin lipsa enzimelor.

Tratamentele hormonale sau chirurgicale (plastia perineului) pot fi puse în aplicare cu scopul de a face să concorde sexul genetic şi sexul anatomic.

Alegerea sexului definitiv se dovedeşte a fi uneori foarte delicată. Dacă diagnosticul este stabilit la naştere alegerea sexului definitiv se face pe baza cu­noştinţelor privind starea hormonală, anatomică şi cromozomică, alegerea sexului feminin este de dorit întotdeauna atunci când este vorba de un pseudo­hermafrodism feminin prin hiperplazie suprarenaliană, cu condiţia să nu existe un refuz absolut din partea familiei. In cazul unui diagnostic tardiv ale­gerea se poate face la pubertate, atunci se preferă păstrarea stării civile anterioare a copilului.

In anumite cazuri tratamentul permite ca individul să aibă o viaţă sexuală normală şi chiar să procreeze.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Mirela Gruia
Absolventă a facultăţii de medicină Carol Davila din Bucureşti, iar apoi cu un masterat in jurnalism si comunicare a lucrat în marketing şi PR şi are peste 10 ani de experienţă în presa scrisă.
citește mai mult
Vezi Termeni medicali în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”