Retinita

Inflamaţie a retinei cauzată de o infecţie sau o inflamaţie a ţesuturilor învecinate (coroida).

Retinitele de origine infecţioasă sunt rare si pot fi provocate de o bacterie, un virus sau o ciupercă microscopică.

O infecţie bacteriană (tuberculoza, îndeosebi miliaria, boala lui Osler) poate produce microabcese retiniene care se manifestă printr-o scădere a acuităţii vizuale. Tratamentul utilizeaza antibiotice antituberculoase si pot ramine sechele vizuale.

Retinita cu citomegalovirus, afectează de obicei subiecţii imunodeprimaţi, se manifestă prin focare retiniene albe înconjurate de hemoragii, pot conduce la o scădere a vederii doar atunci când afectează macula. Administrarea de antivirale pe cale generală permit oprirea infecţiei.

Retinita micozică cu Candida albicans se observă la subiecţii imunodeprimaţi, la toxicomani sau la purtătorii de catetere intravenoase pe durate lungi. Tratamentul antifungic este eficace, asociat cu o vitrectomie (ablaţia chirurgicală a corpului vitros) permite indepartarea focarului infecţios.

Retinita rubeolica cauzată de virusul rubeolei contractat de mamă în timpul sarcinii se manifestă la copil la naştere prin zone de modificare pigmentară dar nu conduc în general la scăderea acuităţii vizuale. Alte anomalii oculare asociate acestei retinite sunt microftalmie, uveită, cataractă.

Retinitele consecutive unei inflamaţii a coroidei denumite corioretinite sunt frecvente si sunt cauzate de toxoplasmoză (boală parazitară contractată de mamă în timpul sarcinii) care afectează copilul. Corioretinitele toxoplasmice dobândite sunt mai rare şi sunt prezente la subiecţii imunodeprimaţi (SIDA). Principalul simptom este o scădere a acuităţii vizuale, care apare adesea la pubertate in cazul toxoplasmozei.

Tratamentul unei corioretinite este cel al cauzei sale (administrarea de substanţe antiparazitare în caz de toxoplasmoză). Antiinflamatoarele corticosteroidiene pot fi apoi utilizate în doze forte.