Rinita

Inflamaţie a mucoasei foselor nazale.

Există două forme de rinită: rinita acută (coriză) şi rinita cronică care cuprinde rinita nealergică şi rinita alergică.

Rinita acută este o inflamaţie infecţioasă a foselor nazale ce survine în epidemii.

Este o boală în general virală într-un prim moment, dar se complică adesea cu o infecţie bacteriană. După o incubaţie de câteva zile nasul începe să curgă (scurgerea este limpede şi fluidă)  în caz de com­plicaţie (suprainfecţie) scurgerea devine groasă şi galbenă, nasul se înfundă subiectul strănută şi simte o sen­zaţie de arsură în fosele nazale.

Tratamentul serveşte la calmarea simptomelor şi rămâne adesea local: spălaturi ale foselor nazale cu ser fiziologic, pulverizări de vasoconstrictoare în nas (medicamente care îngustează vasele sangvine ale mucoasei). Nu există un tratament care să permită oprirea evoluţiei bolii, aceasta se vindecă de cele mai multe ori spontan în câteva zile.

Rinita cronică este o inflamaţie recidivantă mai mult ori mai puţin permanentă a foselor nazale, produsa sau nu de o alergie.

Rinita cronica nealergică nu are o cauză bine definită si este favorizată de diverşi factori: fragilizarca mucoasci prin rinite acute cu repetiţie, tabagism, expunere la poluare aeriană, abuz de medicamente locale vasoconstrictoare.

Tratamentul rinitelor cronice nealergice este dificil si consta in administrarea de medicamente locale  în funcţie de varietatea rinitei, aplicaţii de substanţe pe mucoasă de către medicul specialist şi cure termale.

Rinita cronică alergică se manifestă prin scurgere nazală, printr-o obstrucţie nazală şi avalanse de strănuturi care survin în crize.

Se deosebesc rinitele sezoniere care se produc în fiecare an la aceeaşi dată şi sunt cauzate de polenuri, rinitele peranuale provocate de acarieni şi de praful de casă sau de fanere (peri, pene etc.) ale animalelor domestice.

Diagnosticul poate fi confirmat prin dozările de anti­corpi sangvini şi prin teste cutanate denumite epidermoteste. Tratamentul constă dacă este posibil în suprimarea ori­cărui contact cu alergenul, în luarea de medicamente antihistaminice pe cale orală şi uneori în desensibilizarea la alergenul respectiv.