Ruptura retiniana

Formare a unei spărturi în retină (membrana nervoasă sensibilă la lumină care acopera fundul ochiului), de cele mai multe ori la periferia ei.

O ruptură retiniană apare în zonele de fragilitate ale retinei, subiectul observă uneori ful­gere albăstrui, fixe, mai ales noaptea, complicatia majora ce poate interveni fiind dezlipirea de retină. Ruptura de retina are o pondere ridicata la subiecţii afectaţi de o miopie puternică a căror retină este uneori mai firavă.

Tratamentul obişnuit este fotocoagularea cu laser de argon si  constă în efectuarea unor mici arsuri în jurul rupturii cu scopul de a o fixa fără a duce totuşi la dispariţia ei. Reacţia inflamatorie care urmează face ca retina să adere la epiteliul pigmentar subiacent, împiedicând dezlipirea sa. Cicatricea este consolidată după 3-4 săptămâni.

Când ruptura este deja ridicată de lichidul vitros, se recurge uneori la o crioaplicaţie (aplicare a frigului prin sclerotică) sub anestezie locală sau generală. Pacientul trebuie să se limiteze la o activitate liniştită atâta vreme cât cicatrizarea nu este definitivă.Sunt posibile recidive în anii următori.