Sistemul limfoid

Totalitate a celulelor, organelor şi structurilor tisulare care asigură apărarea imunitară.

Organele care compun sistemul limfoid pot fi repartizate în trei unităţi : Organele limfoide primare, Organele si formaţiunile secundare si Sistemul limfoid terţiar.

Organele limfoide primare ( zise centrale) sunt măduva osoasă şi timusul (glandă situată la baza gâtului). Precursorii celulelor imunocompetente (limfocite, macrofage) sunt pro­duşi de măduva osoasă hematopoietică. Unele limfocite îşi continuă maturarea lor pentru a da naştere limfocitelor B. Altele migrează spre timus şi devin timocite, care se dife­renţiază în limfocite T.

Organele si formaţiunile secundare ( zise periferice) sunt ganglionii limfatici, reţeaua de ţesut limfoid al mucoaselor (amigdale palatine, tub digestiv, tractus genito-urinar etc.) şi în splină pulpa albă situat în jurul ramificaţiilor arteriale. Ele sunt populate de limfocite care au emigrat din orga­nele limfoide centrale după ce au ajuns la maturitate. In cadrul acestor organe şi formaţiuni, limfocitele T şi B schimbă informaţiile cu alte celule imunocompetente, informatii necesare pentru buna desfă­şurare a răspunsului imunitar . Coerenţa sistemului este asigurată prin circulaţia celulelor pe cale sangvină şi limfatică.

Sistemul limfoid terţiar este compus din toate celelalte amplasamente în care pot să se localizeze limfocitele ca urmare a unei migraţii. O astfel de migratie se poate realiza ca urmare a unei reacţii inflamatorii declanşate de o infecţie / leziune. Capacitate de migraţie este deosebit de importantă pentru limfocitele „cu memorie”, responsabile de protecţia organismului faţă de antigenele deja întâlnite.

Un prelevat sangvin permite studiul cantitativ şi funcţional al diferitelor populaţii limfocitare.

In caz de constatare a unei anomali acest examen permite să se orienteze cercetarea cauzei prin alte examene comple­mentare.

Dereglari ale sistemului limfoid  (deficitele imunitare) pot fi congenitale (provocate de anomaliile de producere sau de maturare a limfocitelor) fie dobândite (SIDA, can­cerele sângelui).

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Mirela Gruia
Absolventă a facultăţii de medicină Carol Davila din Bucureşti, iar apoi cu un masterat in jurnalism si comunicare a lucrat în marketing şi PR şi are peste 10 ani de experienţă în presa scrisă.
citește mai mult
Vezi Termeni medicali în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”