Stomie

Tehnică chirurgială care constă în punerea cap la cap a două organe cavitare (de exemplu, stomacul şi intestinul subţire), sau a unui organ cavitar (colon, ureteră) cu pielea.

Stomia constă de cele mai multe ori în deschiderea unui segment de intestin la nivelul pielii si  avem ileostomie dacă este vorba de ileon (ultima parte a intestinului subţire), colostomie dacă este vorba despre colon (se poate practica pe oricare segment al colonului).

Colostomie ea se numeşte cecostomie atunci când cecumul este îmbinat cu pielea, colostomie transversă atunci când este vorba despre colonul transvers şi colostomie stângă dacă este vorba de colonul stâng sau de colonul descendent.

O stomie practicata la nivelul ureterelor (pentru a creea, după ablaţia vezicii, o derivaţie a urinei) se numeste ureterostomie iar in functie de jonctiunea realizata avem :  ureterostomie cutanată (uretera este îmbinată fie cu pielea, fie cu un viscer cavitar (ex. colonul – ureterocolostomie).

O stomie poate fi temporară, practicată cu rol curativ in tratarea afectiunilor circuitului digestiv sau urinar normal ori definită dacă căile digestive sau urinare sunt distruse astupate sau îndepărtate.