Suprarenala (glandă)

[glanda Suprarenala]

Glandă endocrină situată la polul superior al fiecăruia dintre cei doi rinichi.

De culoare galben deschis, cântărind aproximativ 5 grame, cele două glande supra­renale sunt formate fiecare din două părţi: corticosuprarenala şi medulosuprarenala.

Glanda corticosuprarenala (partea periferică a supra­renalei) este formată din trei straturi, fiecare din el speciali­zat în sinteza anumitor hormoni steroizi. Zona glomerulară fabrică aldosteron, zona fasciculată, cortizol, iar zona reticulată, androgeni (delta-4-androstenedion, dehidroepiandro- steron,ori D.H.A.,şi testosteron). Secreţia corticosuprarenalei depinde global de corticotrofina hipofizară, cu excepţia zonei glomerulare, care se află sub controlul sistemului renină-angiotensină (enzime renale).

Glanda medulosuprarenală (partea centrală a supra­renalei) este formată din celule care produc catecolaminele (neurotransmiţători), în principal adrenalina. Secreţia medulosuprarenalei depinde de sistemul nervos autonom.

Un echipament enzimatic incomplet al corticosuprarenalei (deficit în 21-hidroxilază sau în

i-hidroxilază) se manifestă printr-un bloc enzimatic suprarenalian care antrenează o hiperplazie (creşterea cantitativă a ţesutului suprarenalian), responsabil la femeie de o sterili­tate şi de un hirsutism (pilozitate exagerată). Insuficienţa suprarenaliană cronică, ori boala lui Addison, este de origine autoimună sau consecutivă unei tuberculoze. Tumorile benigne pot cauza o producţie excesivă a unuia sau a mai multor steroizi , de cele mai multe ori cortizolul (sindromul lui Cushing), dar şi aldosteronul (sindromul lui Conn). Tumorile medulosuprarenalei (feocromocitoamele) provoacă o hipersecreţie de catecolamine, responsabile de accesul de hipertensiune arterială.

Tumorile maligne ale glandei suprarenale sunt foarte rare, însă cu prognostic nefavorabil în pofida tratamentului chirurgical.

vezi CUSHING (sindrom al lui), Insuficienţă suprarenaliană cronică.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Mirela Gruia
Absolventă a facultăţii de medicină Carol Davila din Bucureşti, iar apoi cu un masterat in jurnalism si comunicare a lucrat în marketing şi PR şi are peste 10 ani de experienţă în presa scrisă.
citește mai mult
Vezi Termeni medicali în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”