Tuse

Expiraţie bruscă şi zgomotoasă, reflexă sau volun­tară, asigurând expulzia aerului conţinut în plămâni.

O tuse poate avea origini foarte diverse: bronho­pulmonare (bronşită, traheită, astm, cancer bronhopulmonar, inhalare a unui corp străin, dilataţie a bronhiilor, tuber­culoză), dar şi otorinolaringologice (otită, rinofaringită, sinuzită), pleurale (pleurezie, pneumotorax), cardiace (in­suficienţă cardiacă stângă) sau digestive (reflux gastro­esofagian).

Se deosebesc două forme de tuse: tuşea umedă, care este urmată de expectoraţie, şi tuşea uscată, în care nu există expectoraţie.

Tusea nefiind decât simptomul unei boli, nu este tratată pentru ea în sine, cu medicamente antitusive, decât dacă este uscată si foarte deranjantă. Antitusivele sunt contraindicate în caz de tuse umedă deoarece suprimând tusea putind provoca o acumulare de secreţii în bronhii şi plămâni şi pot agrava jena respiratorie.