Ventricul cardiac

Fiecare dintre cele două cavităţi interne ale inimii, una la dreapta, alta la stânga, separate una de alta printr-un sept (septul interventricular) şi situate în faţa auriculelor cu care comunică prin orificiile auriculoventriculare.

Fiecare ventricul primeşte sângele de la auriculul cores­punzător şi pompeaza la fiecare sistolă spre o arteră: aorta pentru ventriculul stâng, artera pulmonară pentru ventriculul drept.

Ventriculul drept (de formă triunghiulară) primeşte sângele dezoxigenat care provine din auriculul drept, pompindul apoi (în timpul sistolei) în artera pulmonară (mica circulaţie).

Ventriculul stâng ( de forma ovala), mai mare decât cel drept şi cu peretele mai gros,  primeşte din auriculul stâng sângele bogat în oxigen, apoi îl ejectează în aortă, care se ramifică în toate organele nepulmonare (marea circulaţie).

Când este afectata funcţia de pompă a unui ventricul, se vorbeşte de insuficienţă ventriculară dreaptă, stângă sau de insuficienţă cardiacă globală după caz.

O insuficientă ventriculara dreapta poate rezulta dintr-o embolie pulmonară, dintr-o hipertensiune arterială pulmo­nară sau dintr-o insuficienţă respiratorie cronică.

O insuficienta ventriculara stânga poate fi consecutivă unui infarct miocardic, unei valvulopatii mitrale, unei hipertensiuni arteriale sau a unei miocardiopatii.