10 alimente care cresc senzaţia de foame

”Cu toate că sucurile şi detoxifierea cu sucuri sunt foarte populare în prezent, procesul prin care sunt obţinute duce la eliminarea celor mai săţioase elemente- fibrele”, explică nutriţionistul Janel Funk. ”În acest fel, rămâi cu o băutură care conţine calorii şi creşte nivelul de zahăr din sânge, ducând apoi la o scădere a acestuia şi crescând senzaţia de foame”, mai spune aceasta. Studiile au arătat că senzaţia de saţietate nu creşte în cazul consumului de sucuri, prin urmare ar fi mai bine să consumaţi apă pentru sete şi hidratare şi fructele ar fi mai bine să le mâncaţi întregi.

”Cu toate că iaurtul este prezentat ca un aliment foarte sănătos, de fapt depinde ce variantă alegi pentru a-ţi ţine de foame”, spune Kayleen St. John, dietetician la Institutul Natural Gourmet.

 

Un iaurt cu fructe obişnuit are în jur de 150 de calorii, 6 grame de proteine, 1,5 grame de grăsimi şi în jur de 25 de grame de zahăr. Cantitatea mare de carbohidraţi şi conţinutul mic de grăsimi cu siguranţă nu vor elimina foamea. Drept alternativă, alegeţi un iaurt grecesc care are de două ori cantitatea de proteine şi adăugaţi fructe proaspete, alune şi seminţe pentru a adăuga fibre şi antioxidanţi.

”Există un motiv pentru care ar putea să îţi fie foame la scurt timp după ce mănânci omleta din albuşuri de ou dimineaţa. Cu toate că albuşurile reprezintă o sursă excelentă de proteine, o mare parte a grăsimilor, vitaminelor şi mineralelor se află în gălbenuş, iar o analiză din 2010 publicată în American Journal of Clinical Nutrition a arătat că grăsimile saturate nu sunt asociate unui risc crescut de boli cardiace coronariene, accident vascular cerebral sau boli vasculare coronariene”, spune St. John.

Acele sosuri pentru salată fără grăsimi deseori conţin foarte multă sare şi zahăr pentru a fi mai gustoase, determinându-ne să turnăm cât mai mult sos pentru a acoperi fiecare bucată de salată. După ce terminăm de mâncat, sarea şi zahărul vor avea drept efect accentuarea foamei.

Potrivit unui raport publicat într-un jurnal de specialitate, oamenii tind să mănânce cantităţi mai mari din alimentele etichetate drept sănătoase. St. John spune că motivul pentru care comandăm porţii mai mari, dar nu ne săturăm nu este clar, dar cel mai probabil are legătură cu faptul că în mod subconştient identificăm doar mâncărurile nesănătoase drept săţioase.  

Zahărul şi toate echivalentele cauzează dependenţă deoarece sunt asociate cu eliberarea sporită de dopamină. Dependenţa de zahăr a devenit prevalentă şi un contribuitor important la criza globală din domeniul sănătăţii, spune nutriţionistul Julieanna Hever.

 

Îndulcitorii rafinaţi şi procesaţi ne determină mereu să mâncăm prea mult, fără a ne oferi şi senzaţia de saţietate. Zahărul din fructe este însă diferit, un om putând să mănânce multe bomboane şi să bea un pahar mare de suc fără a se simţi plin, însă consumul a zece mere sau pere ar fi o provocare, adaugă aceasta.

Batoanele obişnuite de cereale sunt de cele mai multe ori făcute din zahăr şi uleiuri hidrogenate. Acestea conţin mai puţine calorii decât o masă obişnuită şi nu pot fi considerate un înlocuitor.

Înainte de a pune acest sos deasupra cartofilor sau de a-l amesteca cu omleta de la micul dejun, ar trebui să vă gândiţi mai bine. Ketchup, sau orice aliment făcut din sirop de porumb cu multă fructoză (HFCS), nu duce decât la o foame mai mare. HFCS întrerupe metabolismul şi încetineşte producţia de leptină, scrie Time.com.

Cu toate că acestea conţin multe calorii, brioşele sunt făcute dintr-o cantitate mare de zahăr, care este absorbit şi digerat rapid, corpul cerând tot mai mult.

Multe cereale îndulcite nu conţin fibre şi proteine, doi nutrinţi necesari dimineaţa pentru a evita o criză de foame. Dacă adăugaţi şi lapte degresat, senzaţia de saţietate va continua să întârzie.

 

(Sursa: Gândul)