Micul dejun este esenţial într-un regim alimentar echilibrat, iar asta pentru că aduce aportul de nutrienţi necesari pentru punerea în mişcare a organismului şi începerea activităţii cotidiene optime din punct de vedere fizic şi intelectual. Totuşi, unele alimente, deşi sunt sănătoase, nu trebuie consumate pe stomacul gol.
Ce mâncăm la micul dejun? Care sunt alimentele ce ne pot face mai mult rău decât bine? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care CSID le-a dezbătut împreună cu nutriţionistul Florin Ioan Bălănică.
Deşi face parte din ritualul de dimineaţă şi este o sursă de antioxidanţi şi cafeină, cafeaua are un pH acid, putând agrava simptomatologia gastritei de reflux. Totodată, aciditatea internă creşte riscul dezvoltării celulelor pretumorale.
Recomand evitarea consumului de citrice pe stomacul gol, deaorece au un efect iritant pe mucoasa esofagiană. Trebuie să ne intre în reflex şi să începem dimineţa cu un pahar cu apă cu lămâie, singura din categoria citricelor care în contact cu sucul gastric scade aciditatea.
În ciuda aspectului îmbietor şi al gustului plăcut, e de evitat consmul de croissante sau alte foietaje la micul dejun, deoarece drojdia din conţinut este iritantă pe mucoasa gastrică şi are totodată potenţial gazogen( poate provoca flatulenţă).
Taninul şi pectinele din compoziţia cartofului dulce stimulează producţia de acid clorhidric de către mucoasa gastrică, crescând astfel producţia de suc gastric, ceea ce determină afecţiuni gastrice.
Roşiile au în compoziţie un nivel ridicat de acid tanic, care creşte aciditatea, riscul dezvoltării unui ulcer gastric şi alte patologii digestive.
Deşi smoothie-ul este promovat în societatea modernă ca un mic dejun rapid şi sănătos, trebuie să acordăm atenţie fructelor pe care le alegem şi combinaţiilor. Bananele, prin conţinutul lor ridicat în magneziu, consumate pe stomacul gol, pot duce la creşterea bruscă a magneziemiei, care poate avea efecte nocive pe aparatul cardiovascular.
Consumul de fibre la micul dejun este esenţial, dar perele au în compozitie fibre brute, care au efect agresiv pe mucoasa gastrică. Este important să protejăm stratul de mucus de la acest nivel. Acesta este un component important al barierei antiacide gastrice, iar afectarea lui duce la apariţia de leziuni mucosale din cauza agresiunii enzimelor digestive.
Alimentele picante au efect iritant şi cresc aciditatea gastrică. Aceasta poate precipita apariţia simptomatologiei digestive, cu scăderea considerabilă a calităţii vietii, dar mai ales creşterea riscului complicaţiilor gastroenterologice.
Consumul de alcool pe stomacul gol determină în mod direct creşterea alcoolemiei. Alcoolul provoacă vasodilataţie, tahicardie (creşterea pulsului) şi hipertensiune arterială. Pe măsura creşterii concentraţiei sangvine a alcoolului, vor apărea şi manifestările neuropsihice, dezinhibiţie şi pierderea controlului.
Sucurile carbogazoase, atât cele dulci, cât şi cele dietetice, consumate pe stomacul gol, în afară de potenţialul agresiv mucosal, perturbă procesele digestive. Dacă sunt consumate reci, acestea scad vascularizaţia locală, încetinând astfel metabolismul.
E de preferat începerea rutinei zilnice cu un mic dejun variat, bogat în nutrienţi, corect echilibrat din punct de vedere al vârstei, sexului şi gradului de activitate fizică. Totodată, este de evitat consumul de alimente acide cu potenţial iritant al mucoasei gastrice, pe stomacul gol, din cauza dezechilibrului de ph pe care îl creează.