Alimentele pe care le putem alege în timpul postului şi cele pe care trebuie să le evităm

Postul este o stare mentală, un exerciţiu de echilibru emoţional, de stări, atitudini, reacţii, nicidecum o perioadă de restricţii alimentare. Nu cred că ţinem post dacă nu mâncăm carne, dar suduim la semafor sau gândim nepotrivit despre un coleg sau vecin. Când decidem că vrem să ţinem post, este bine să ne pregătim, iar acest proces presupune atât pregătirea mentală, cât şi alimentară.

Ce alegem să mâncăm în timpul postului şi care sunt alimentele pe care trebuie să le evităm? Medicul nutriţionist Florin Ioan Bălănică trasează pentru CSID meniul pe care îl putem adopta în timpul postului.

,,Alimentaţia în post nu este una întâmplătoare. Majoritatea persoanelor iau în greutate pentru că recurg la decizii nepotrivite şi mănâncă pâine, zacuscă, soia şi cartofi prăjiţi, iar alţii scad în greutate prin subalimentare.
Nu poţi intra în perioada de post după ce ai îngurgitat cantităţi industriale de alimente, combinate greşit. Şi nici nu poţi reveni la obiceiurile alimentare nepotrivite după perioada de post. Sunt pline camerele de gardă ale spitalelor de urgenţă de „mâncăi” care au ţinut post, iar mai apoi au ,,scăpat” în fleici şi salată de boeuf’’, spune nutriţionistul Florin Ioan Bălănică pentru CSID.  

Recomandări

20 de alimente recomandate de medici în post

Proteinele, baza alimentaţiei tale!

Totodată, postul poate să aibă mai multe conotaţii, una spirituală şi alta legată de sănătate. Cea legată de sănătate este probată de generaţii. Străbunii noştri ţineau post şi aveau argumentul bunului simţ. Îmi amintesc de bunica care postea miercurea şi vinerea şi simţea că acest lucru aduce linişte, mulţumire şi echilibru în familie. Sunt convins că fiecare dintre noi are o motivaţie şi un argument pentru care ţine sau nu post.

Din punctul meu de vedere postul mai este şi un moment de introspecţie, de timp petrecut cu tine, într-o societate care şi-a pierdut morala, iar timpul a devenit din ce în ce mai preţios. În fapt, timpul este singura resursă neregenerabilă.

Chiar dacă ştiam asta, acum ne dăm, cu adevărat, seama. Chiar dacă nu putem ţine post dintr un motiv sau altul, poate chiar din motive medicale, asta nu înseamnă ca nu putem ajuta, dărui, purta normal şi gândi pozitiv.

Sănătatea înseamnă în primul rând echilibru nutriţional şi nu şocuri alimentare sau de greutate. ,,Vă sfătuiesc să consumaţi în post vegetale bogate în proteine, întrucât numai proteinele ne dau starea de saţietate. Putem opta pentru linte verde, năutul, fasolea boabe cât mai închisă la culoare, fasolea verde şi ciupercile, gătite la abur şi cuptor’’, susţine nutriţionistul Florin Ioan Bălănică.

Alimente de post nesănătoase

• Soia are o cantitate mare de proteine, dar şi o mare cantitate de grăsimi vegetale şi nu este indicată tuturor. Totodată, este un fitoestrogen contraindicat în cantităţi mari femeilor cu patologii de sân şi ginecologice.
• Folosiţi-vă imaginaţia şi combinaţi alimentele vegetale cu cantităţi mari de proteine cu fructe, nu foarte bogate în zahăr, şi legumele de culoare verde.
• Nu folosiţi ulei în exces. Doar câteva felii de pâine albă cu zacuscă pot reprezenta o bombă calorică pentru orice organism. Gătiţi în loc de zacuscă o tocăniţă de legume, de exemplu de dovlecei şi ciuperci. Nu folosiţi ulei, ci o supă de rădăcinoase.
• Totodată, margarina ar trebui să fie o altă formă de ulei vegetal, dar ţineţi cont că nu e chiar aşa. Uleiurile vegetale sunt lichide, iar ca să ajungă în forma solidă, aşa cum este margarina, suferă un proces chimic de hidrogenare şi un amestec cu grăsimi de origine animală. Dacă sunteţi normoponderali, puteţi să stropiţi cu câteva picături de ulei de măsline mâncarea sau salata, dar numai atât. 

Recomand evitarea produselor de post comercializate, iar asta pentru că nu le cunoaştem calitatea nutriţională, deşi sunt foarte periculoase. Evitaţi covrigeii, foietajele de post, crenvurştii şi pateul vegetal, bogate caloric în aditivi şi coloranţi alimentari.

Proteinele vegetale sunt diferite de cele animale, chiar dacă se numesc tot proteine. Dar, ce sunt proteinele? ,,Lanţuri de aminoacizi care contribuie la funcţiile vitale ale organismului. Imunitatea înseamnă proteine, hormonii înseamnă proteine, musculatura înseamnă proteine, până şi pielea înseamnă proteine. De fapt, proteinele de buna calitate sunt cărămizile care stau la baza sănătăţii noastre.

Există o diferenţă majoră între proteinele de origine animală şi cele de origine vegetală. Cele de origine animală conţin toţi aminoacizii esenţiali de care noi avem nevoie pentru o viaţă sănătoasă, pe când cei de origine vegetală au aminoacizi neesenţiali.

Numai boabele de soia şi quinoa sunt proteine vegetale complete, adică au toţi aminoacizii esenţiali. O altă diferenţă o constituie gradul de utilizare şi de absorbţie a proteinelor, cele de origine animală fiind superioare din acest punct de vedere. Din cei 22 de aminoacizi necesari sintezei proteinelor, 10 sunt consideraţi a fi esenţiali, 7 neesenţiali şi 3 sunt oarecum la mijloc. De câte proteine avem nevoie zilnic? Puţin sub 1g/kg corp”, susţine specialistul. 

Cât contează proteinele?

Un adult poate să nu consume proteine de origine animală, adică din carne, lapte şi ouă, dar un copil în creştere, nu. Proteinele sunt esenţiale în formarea oricărei noi celule. Omul este omnivor, iar eu sunt adeptul echilibrului.

Orice extremă nu este sănătoasă. Si dacă o să mi spuneţi, uite noi suntem vegetarieni sau vegani şi suntem mai sănătoşi decât cei care mănâncă proteine animale, adică carne, vă răspund: consider că trebuie să învăţăm de la cei care experimentează sănătatea şi longevitatea, iar până acum am cunoscut persoane de peste 100 de ani, chiar şi în familia mea, care mâncau echilibrat, dar n -am cunoscut nici un vegetarian sau vegan de peste 50 de ani.

Cum combinăm vegetalele pentru a obţine un efect complementar al proteinelor?

Adică, cum ne hrănim de post în aşa fel încât să mâncăm din toate proteinele necesare? Proteinele se pot completa reciproc dacă sunt consumate la aceeaşi masă. Un exemplu poate fi orezul brun cu fasolea (orezul are cantităţi mici de lizină, iar fasolea este deficitară în metionină); Iaurtul cu cereale integrale, fasolea verde cu varză etc.

Un exemplu de meniu de post poate fi: Micul dejun, o salată de legume de culoare verde cu linte, fasole păstăi şi dresing de lămâie, cu muştar fără zahăr sau lapte de migdale fără zahăr cu cereale integrale;

Gustarea 1: fructe, mere verzi, căpşuni sau fructe de pădure; la prânz o supă cremă de linte sau ciuperci la grătar cu salată verde şi mărar sau supă cremă de mazăre sau orez brun cu fasole;

Gustarea 2: salată de năut cu lămâie şi pătrunjel; iar seara, la cină, o salată de fasole, păstăi de culoare verde cu sos chili sau muştar, şi lămâie sau varză cu fasole verde.

Mâncarea sănătoasă sau de post poate să aibă gust bun, dar nu neapărat cel cu care suntem obişnuiţi. Imaginaţia şi câteva cunoştinte de nutriţie sunt foarte utile şi fac diferenţa între a mânca şi a ne hrăni.

Cele mai longevive persoane din lume mănâncă puţin sau ţin post. Încercaţi şi această experienţă, o să ştiţi mai multe despre voi la final.