Cele mai periculoase alimente pentru glicemie. Conțin amidon toxic pentru sânge și îngrașă foarte mult

Dietele care presupun reducerea cantităţii de carbohidraţi din alimentaţie au ca principal scop evitarea creşterii nivelului de glucoză din sânge. Nivelul ridicat al glicemiei predispune la apariţia obezităţii, a diabetului de tip 2, a accidentelor vasculare cerebrale şi a bolii Alzheimer. Din acest motiv, este indicat să reducem cantitatea de alimente cu amidon, dar nu orice tip de amidon, după cum urmează să aflaţi.

Unele alimente cu amidon sunt digerate foarte rapid, motiv pentru care cauzează o creştere rapidă a zahărului din sânge, în timp ce altele sunt digerate mai lent, ducând la o creştere nesemnificativă a glicemiei.

Există însă şi o a treia categorie de alimente cu amidon, şi anume amidonul rezistent, care nu poate fi digerat sub nicio formă la nivel intestinal, deci nu are niciun fel de influenţă asupra glicemiei şi care, conform studiilor, are numeroase beneficii asupra sănătăţii.

Recomandări

Ce se întâmplă dacă pui bicarbonat în fasole sau năut, pe lângă faptul că nu te…

10 utilizări neobișnuite ale amidonului alimentar

Pe scurt, efectele benefice ale alimentelor bogate în amidon rezistent, despre care vom afla în cele ce urmează, constau în reglarea sensibilităţii la insulină, reducerea poftei de mâncare exagerată, eliminarea kilogramelor în plus, ameliorarea diareei, îmbunătăţirea digestiei şi asimilarea calciului şi a altor minerale în organism.

Ce este amidonul?

Amidonul este o substanţă formată din mai multe lanţuri de zaharide simple, motiv pentru care mai este numit şi carbohidrat complex. Motivul pentru care amidonul rezistent este benefic pentru sănătate constă în faptul că hrăneşte bacteriile sănătoase din intestin şi crește astfel producţia de acizi graşi.

Amidonul este constituit din două tipuri de componente moleculare: amiloza şi amilopectina. De altfel, proporţia amilozei în raport cu amilopectina este cea care determină efectele nutriţionale ale alimentelor asupra organismului uman.

Spre exemplu, amidonul din leguminoase (linte, fasole) au o încărcătură mai mare de amiloză (de la 33-66%), în comparaţie cu cerealele (15-28%), tuberculii (17-22%) sau anumite soiuri de porumb utilizate în industria alimentară ca agent de îngroşare (mai puţin de (1%).

Altfel spus, cu cât proporţia de amiloză este mai scăzută, cu atât amidonul are tendinţa de a se tranforma în glucoză şi cu atât glicemia va fi mai crescută.

Desigur, contează foarte mult şi felul în care sunt preparate termic alimentele respective. De exemplu, dacă un cartof este prăjit în baie de ulei, la temperaturi crescute, procentul de amiloză va scădea considerabil, cartoful devenind astfel un aliment cu indice glicemic ridicat, deci contraindicat în orice dietă echilibrată. Dacă, în schimb, cartoful este copt şi lăsat să se răcească înainte de a fi consumat, proporţia de amiloză se va păstra iar efectele asupra glicemiei nu vor fi negative.

Alimente cu amidon de evitat dacă vrei să slăbești

Deşi carbohidraţii complecşi sunt surse excelente de energie, există numeroase alimente bogate în amidon care nu este sănătos. Astfel de alimente au puţini nutrienţi, multe calorii, zahăr şi îndulcitori.

Cel mai contraindicat aliment bogat în amidon, în special pentru persoanele care suferă de diabet sau fluctuaţii ale glicemiei, este orezul alb.

Urmează apoi chipsurile din cartofi şi cerealele pentru mic dejun pline de zahăr şi alte ingrediente precum siropul de porumb, bogat în fructoză, un carbohidrat despre care se crede că ar fi principalul factor declanşator al epidemiei de obezitate mondială.

De asemenea, covrigeii, gogoşile, prăjiturile, pâinea albă, cartofii prăjiţi şi orice alt aliment preparat la temperatură înaltă în ulei sunt de evitat dacă ai probleme cu glicemia sau vrei să scapi de câteva kilograme în plus.

Mai mult decât atât, prăjirea alimentelor cu amidon duce la eliberarea unei substanţe chimice numită acrilamidă, care are efecte nocive asupra sănătăţii.

Beneficiile amidonului rezistent

Consumul de alimente bogate în amidon rezistent este benefic pentru sănătatea colonului, deoarece acestea reglează pH-ul și inflamațiile. Astfel poate fi redus riscul de cancer colorectal, care este pe locul patru în privinţa mortalităţii.

De asemenea, consumul de amidonoase poate ameliora simptomele unor afecţiuni precum colita ulcerativă, boala Crohn, constipaţia cronică, diareea sau diverticulita.

În studiile realizate pe animale de laborator, amidonul rezistent s-a dovedit că îmbunătăţeşte absorbţia mineralelor în organism, însă cercetări pe subiecţi umani încă nu au fost realizate, motiv pentru care nu există încă anumite recomandări privind cantitatea şi tipurile de alimente care ar trebui consumate pentru a observa aceleaşi efecte pozitive.

Alimentele bogate în amidon rezistent sunt indicate şi în curele de slăbire, deoarece conferă senzaţia de saţietate şi nu au foarte multe calorii, plus că ţin la distanţă pofta de dulce. Însă nu neapărat amidonul este cel care ajută în procesul de slăbire, cât mai ales fibrele din compoziţia acestor alimente.

În plus, alimentele bogate în amidon rezistent conţin cantităţi mari de calciu, fier, proteine şi vitamina B, care ajută la buna funcţionare a organismului.

Alimente bogate în amidon rezistent

Cele mai mari niveluri de amidon rezistent se regăsesc în următoarele alimente (100 grame): cartofi copţi (3,5 gr), linte, fasole uscată (4,2 gr), ovăz (11,3 gr), pătlagină (3,5 gr), banane crude (4 gr), caju (13 g), orez integral (4,2 gr), paste integrale, quinoa, grâu încolţit (6,2 gr), orz (2,4 gr), muesli (3,3 gr), pâine de secară (4,5 gr).

Şi în cazul acestor alimente, trebuie ţinut cont de faptul că nu trebuie mâncate imediat după preparare, ci trebuie mai întâi răcite pentru ca amidonul să aibă calităţi benefice asupra digestiei.

Pentru că nu există studii concrete privind cantitatea de alimente amidonoase şi efectele benefice, recomandarea generală este ca o treime din alimentaţia pe o zi să fie formată din astfel de alimente.

Amidonul alimentar: beneficii şi contraindicaţii

Cât priveşte amidonul din porumb, respectiv amidonul alimentar la pliculeţ, pe care îl găsim la orice magazin, acesta are rolul de a îngroşa sosurile, supele şi cremele pentru diverse prăjituri.

Însă, atrage atenţia nutriţionistul Flavia Manole, „între amidon alimentar şi făină, este de preferat să alegem făina pentru îngroşarea sosurilor. Deşi ambele variante au aproximativ aceeaşi încărcătură calorică, făina, de preferat cea integrală, are un conţinut mai mare de nutrienţi, precum vitaminele din complexul B , fierul şi zincul.”

De asemenea, amidonul alimentar poate prezenta posibile reacţii adverse precum creştere în greutate, tensiune arterială crescută, alergii sau amilofagie (tulburare alimentară care constă în dorinţa anormală de a consuma amidon de porumb alimentar).

În schimb, amidonul alimentar poate fi benefic pentru anumite probleme ale pielii. Vezi aici care sunt beneficiile amidonului alimentar!