Bulimia: simptome şi tratament

M-am gândit multă vreme că am trăit-o, ba că uneori mă mai apucă. în definiţie mă încadrez – bulimia nervosa, pacientul experimentează “explozii” de înfulecări, urmate de un sentiment de vină care duce la reacţii extreme – diete crunte, sport până la epuizare, totul ca să se purifice (aici intră şi vărsatul deliberat).

Obişnuiam să îi mai spun uneia sau alteia că mă tem că sufăr de bulimie. Sssst, ce tâmpenii zici, şi vorbeşte mai încet că lumea poate crede, îmi auzeam. E o stare patologică, e considerată o afecţiune psihologică, dar majoritatea celor care o au, o ţin ascunsă sub preş, ca pe cea mai  mare mizerie din viaţa lor.

De altfel, de asta şi este mult mai greu de diagnosticat decât sora ei, anorexia. Femeia bulimică nu e niciodată piele şi os, iar dacă nu face ca mine să dea multe kilograme jos şi să le repună înzecit, pe modelul yo-yo, nimeni nu are niciun motiv să o bănuiască de vreo boală legată de alimentaţie. Ea, din proprie iniţiativă, prea rar vorbeşte despre astfel de probleme, din cauza vinii şi a ruşinii.

Recomandări

Lucruri pe care nu le stii despre bulimie. Si ar trebui!

Prea multe exercitii, pericol de bulimie

Bulimia: simptome

Potrivit unui manual de diagnostic şi statistică pentru boli mentale, publicat de American Psychiatric Association şi citat de medicalnewstoday.com, trebuie să existe 4 simptome clare ce anunţă bulimia: acel mâncat compulsiv, când înghiţim orice, oricât, oricând. Mult peste limitele mesei unui om normal, cu sentimentul că nu ne putem opri din mâncat sau nu putem controla ce consumăm.

Apoi, compensatul repetat şi neadecvat, pentru acest înfulecat fără nicio noimă: supramedicaţie cu laxative, exerciţii fizice până la extenuare (asta o am eu), postitul (şi pe asta), provocatul vomitării pentru ca toate produsele înghiţite să nu se depună dezastruos (asta nu).

A treia condiţie: primele două – mâncatul fără control şi compensatul primejdios – să fi fost făcute în mod repetat de cel puţin două ori pe săptămână, în ultimele 3 luni. Şi ar mai fi un al patrulea aspect – persoana respectivă să se judece aspru atunci când vorbeşte despre ea în termeni de greutate sau formă a corpului. 

S-au recunoscut în aceste simptome şi apoi chiar au dat declaraţii despre chinul lor ca să ştie toţi cei afectaţi că nu sunt singuri, numeroase persoane publice.

Bulimia: cum s-au tratat vedetele  

Cântăreaţa Paula Abdul s-a luptat cu bulimia 17 ani şi a fost nevoie de “terapie extensivă” la o clinică psihiatrică din Oklahoma ca să treacă peste acest hop. A spus mereu că perfecţionismul şi competiţia din domeniul dansului, unde trebuia să fie la fel de bună cu nişte scorojite, au dus-o aici. Din 1989, Paula merge la Overeaters Anonymous.

Melanie C a avut lupta ei cu mâncatul necontrolat şi o înţelegem perfect după traiul cu Spice Girls şi toate bliţurile care-i căutau o porţiune cu niţică celulită. Avea doar 20 de ani când a lovit-o succesul şi atunci a pierdut controlul, pentru că toţi aşteptau mereu o ea perfectă. Acum, îşi caută echilibrul prin acupunctură şi aromoterapie.

Şi prinţesa Diana s-a aruncat în braţele bulimiei după căsătoria cu Charles. Faptul că ochii publicului o urmăreau pretutindeni a făcut-o să cadă în depresie şi în acest consum necontrolat de alimente. Este faimos interviul în care povesteşte cum devora, şi apoi fugea să verse, chiar zilnic, în funcţie de presiunile pe care le avea de suportat. Numea asta “mecanismul de evadare”. I-au trebuit ani să poată învinge bulimia.

Au împărţit aceeaşi dramă şi Jane Fonda, Geri Halliwell, Elton John, Lindsay Lohan, Alanis Morisette, Britney Spears şi chiar uscata Amy Winehouse. Pe lângă, desigur alţi mulţi anonimi care îşi trăiesc problemele neştiuţi de nimeni. 

Bulimia: ce spun medicii

Este un intens subiect de cercetări, iar cele mai recente pe care le-am găsit anunţă că bulimia are un impact asupra funcţiilor creierului. Legătura era bănuită, este puţin cunoscută, iar acum a fost confirmată. De asemenea, aflăm că fetiţele care stau mult timp pe reţelele de socializare au un risc crescut să dezvolte o imagine negativă despre corpul lor şi să sufere de tulburări de alimentaţie, mai ales de bulimie, după cum susţine un studiu al Universităţii din Haifa.

Bulimia: tratament modern

O companie ne comunică faptul că lucrează la un nou tratament pentru bulimie, unul care presupune doar utilizarea unui spray nazal. Pe de altă parte, israelienii au avut şi ei o curiozitate – oare femeile care suferă de astfel de afecţiuni nutriţionale se imaginează într-un anume fel când sunt rugate să se deseneze?

Răspuns: da. Au convins nişte doamne şi domnişoare să îşi facă nişte autoportretele şi au concluzionat că acelea care nu suferă de astfel de tulburări se desenează chiar un pic mai slăbuţe decât în realitate. Celelalte, indiferent de kilograme, se schiţau neatrăgătoare şi mai corpolente decât erau.