Cum ne ferim de capcanele alimentaţiei. Sfaturile nutriţionistului

Antiteza benefic-dăunător se regăseşte în fiecare aspect al vieţii noastre, iar modul în care alegem să ne hrănim nu face excepţie de la această regulă.

În general, aşa cum există substanţe benefice, pe care le putem obţine prin alimentaţie, sunt şi compuşi cu potenţial nociv, chiar toxic, de a căror existenţă nu suntem întotdeauna conştienţi, care ne pot pune viaţa în pericol, asta în cazul în care sunt consumaţi în cantităţi rezonabile.

Medicul Florin Ioan Bălănică, specializat în Medicină Personalizată şi Nutriţie, explică pentru CSID care sunt alimentele de care nu trebuie să abuzăm.

Recomandări

Alimente de evitat dacă suferi de litiază renală (pietre la rinichi)

6 alimente care te ajută să încetineşti îmbătrânirea

Astfel, prima regulă este consumul cu moderaţie. Diferenţa între beneficiu şi pericol este dată de cantitatea în care consumăm o anumită substanţă. Odată cu înaintarea în vârstă apar disfuncţiile cardiovasculare, iar care una dintre primele recomandări este evitarea excesului de sare, care poate ajunge până la interdicţia acesteia.

Ca şi în cazul bolilor renale, sarea duce la creşterea tensiunii arteriale, la retenţia de apă în organism şi la apariţia edemului. Pentru a evita ca acest lucru să se întâmple, putem înlocui sarea cu diverse condimente aromate precum mărar, cimbru, leuştean, hrean, tarhon.

În al doilea rând există diferite modalităţi de preparare a alimentelor care pot duce la formarea unor compuşi toxici pentru sănătate. Spre exemplu, recomand pacinţilor să evite alimentele prăjite, deoarece prin arderea uleiului se eliberează substanţe toxice, care se depun pe suprafaţa preparatului şi pe care le ingerăm odată cu ceea ce am gătit.

Totodată, prin prăjire creştem încărcatura calorică a alimentelor, vitaminele se degradează, iar o parte dintre  nutrienţi se pierd. Alternative sănătoase: fierberea, gătitul la abur sau la cuptor.

Carnea este o sursă de proteine de calitate nutriţională superioară, dar este important să ştim sursa din care provine  şi, de asemenea, să fim atenţi la modul în care o preparăm. E de preferat  să consumăm carne albă sau roşie, în combinaţie cu legume de culoare verde. Aceasta poate fi gătită  după gust, respectând ce am spus  mai sus (fiartă, la abur sau la cuptor). Dacă dorim,  putem adăuga sosuri preparate în casă, sărace în grăsimi.

Pericolul din supermarket

Produsele din carne care au pe etichete ingrediente necunoscute, diverşi aditivi, coloranţi, arome, ar trebui evitate şi înlocuite cu produse a căror origine o cunoaştem şi în care avem încredere.

Produsele lactate fermentate, comercializate sub formă de iaurt, sana, chefir, sunt o sursă importantă de calciu, proteine, dar pot reprezenta şi o gustare sau chiar o masă sănătoasă. În schimb, recomand pacienţilor să evite consumul de margarină, deoarece reprezintă o sursă importantă de acizi graşi trans, nocivi pentru organism.

Pot însă să introducă în dietă preparate din branză proaspătă, simple sau în combinaţie cu iaurt, pentru un plus de savoare.

O atenţie deosebită trebuie să o acordăm acelor alimente despre care se ştie că au în componenţă substanţe toxice, astfel încât să evităm dozele periculoase din aceste preparate.

Seminţele (migdalele, caju) sunt des folosite în gastronomia asiatică, raw-vegană, şi nu numai, dar este important să ştim că migdalele pot fi şi dăunătoare. Acestea conţin o substanţă numită amigdalină, care prin metabolizare formează cianuri, iar migdalele amare trebuie să fie tratate pentru a elimina otrava, asta înainte de a fi consumate.

Arahidele coapte pot provoaca alergii, iar prin coacerea uscată a acestora la temperaturi înalte se produc schimbări în compoziţia chimică, posibila cauză a apariţiei alergiilor, fie uşoare sau severe (şoc anafilactic).

Acestea sunt doar câteva sugestii de a ne feri de capcanele alimentaţiei, iar cel mai mult contează moderaţia.