Cum să adopţi o alimentaţie sănătoasă: principii de bază

Te-ai gândit să faci un pas spre sănătatea ta şi să adopţi o alimentaţie corectă, iar alături de mişcare să tinzi spre un stil echilibrat care să-ţi asigure o viaţă de calitate. Pare greu, însă cu mici schimbări poţi să atingi acest obiectiv benefic. Studiile de specialitate, medicii şi nutriţioniştii deopotrivă sunt de acord asupra faptului că procesul de îmbătrânire este accelerat în cazul în care alimentaţia e nesănătoasă.

O alimentaţie echilibrată şi sănătoasă se bazează pe consumul de legume, fructe, cereale integrale, proteine şi grăsimi sănătoase. De asemenea e recomandat să evitaţi sau chiar să scoateţi din alimentaţia zilnică următoarele: produsele de fast food, zahărul procesat, sucurile carbogazoase, făina albă, produsele de patiserie, alimentele puternic procesate/modificate, carnea grasă, mezelurile, chips-urile şi snacks-urile.  Stilul de alimentaţie în grabă, cu produse fast-food, încărcate cu grăsimi, cărnuri şi zaharuri, predispune la dependenţă, prin declanşarea în creier a unor reacţii care conduc la supraalimentaţie, urmată de celulită şi obezitate.

Ne-am gândit să împărtăşim cu voi câteva reguli uşor de respectat dacă vreţi să vă întăriţi organismul şi să vă obişnuiţi cu o alimentaţie sănătoasă.
E bine de ştiut că mesele copioase cu cărnuri,  afumături, mezeluri, conserve, alcool, tutun dau multă satisfacţie pentru moment, dar, după vârsta de 40-50 de ani, dereglează ritmul digestiei şi favorizează apariţia obezităţii, cu consecinţe grave asupra activităţii inimii. Prin modificarea toleranţei digestive şi prin reducerea treptată a funcţiilor enzimatice, mâncărurile greu digerabile nu sunt metabolizate normal, rămân mult timp în stomac şi intestine şi produc acizi toxici care declanşează boli digestive (gastrite, ulcere, colite, balonări, constipaţii, cancer de colon).

Recomandări

9 reguli de aur pentru o alimentaţie sănătoasă

Cele mai frecvente probleme de alimentaţie la copii

Consumaţi în fiecare zi cel puţin 3 legume şi 2 fructe diferite.  Fructele şi legumele sunt bogate în fibre, cu rol în stimularea tranzitului intestinal şi, de aceea, digestia lor se face în 20-30 minute. Fructele, legumele şi zarzavaturile proaspete au o contribuţie însemnată în creşterea capacităţii de apărare a organismului. Fructele şi legumele colorate conţin o concentraţie mai mare de vitamine, minerale şi antioxidanţi, iar coloritul diferit oferă beneficii diferite, deci mâncaţi variat. Pentru gustără alegeţi nuci, alune, migdale, fistic, caju, stafide, seminţe de dovleac şi de floarea soarelui. Acestea potolesc foamea şi energizeaza natural organismul.

Adăugaţi în dietă cereale integrale sănătoase pentru mai multă energie. Se digeră lent, senzaţia de saţietate durează mai mult timp, iar nivelul de zahăr şi insulină din sânge se păstrează stabil. Carbohidraţii buni includ o varietate de cereale integrale precum grâul, orezul brun, mei, quinoa, orz. Elimină pâinea albă din alimentaţie. La prepararea pâinii albe cu făină fină se pierd 17 compuşi nutritivi naturali şi se adaugă 5 compuşi sintetici, inclusiv E-uri, mărind riscul îmbolnăvirilor de cancer, diabet zaharat, ateroscleroză, cataractă şi obezitate.
Din categoria alimentelor de origine animală nu ar trebui să ne lipsească lactatele, sursă valoroasă de proteine de bună calitate, calciu şi alţi micronutrienţi, ouăle, peştele şi, în mai mică măsură, carnea.

Limitaţi consumul de sare şi zahăr

Zahărul te predispune la două tipuri de diabet şi o mulţime de alte boli. Sărăcind organismul de potasiu şi magneziu, zahărul industrial constituie un factor determinant în apariţia bolilor cardiovasculare (arterite), a obezităţii şi a unor reacţii neurologice (oboseală, somnolenţă, ameţeli, nevroze, lipsa de voinţă, pierderea memoriei, impotenţă). Surprinzător de multe alimente gata preparare conţin cantităţi mari de zahăr. Învaţă să citeşti etichetele şi să vezi câte grame de zahăr intră într-o porţie.

Pentru a-l identifica mai uşor iată câteva tipuri de zahăr ce se gâsesc în alimentele din comerţ: malţ de ovăz, melasă de rom, zahăr brun, zahăr de trestie, sirop de porumb bogat în fructoză, miere, zahăr invertit, lactoză, zahăr de malţ, maltitol, maltodextrină, zahăr de arţar, sorbitol, stevia, zahăr de turbinado, polimeri de glucoză, zahăr de curmal, zahăr de trestie crudă, zaharuri din fructe, dextroză. Imediat ce vei renunţa la zahăr, vei observa o îmbunătăţire a aspectului corpului tău în exterior şi o extraordinară stare de bine şi energie în interior.

Sarea, ca şi zahărul, provoacă dependenţă. Oamenii de ştiinţă au demonstrat că atunci când organismul tânjeşte după sare aceeaşi zonă a creierului este stimulată ca şi în cazul consumului de cocaină sau de opiu. Majoritatea dintre noi consumă mai multă sare decât are nevoie organismul. Efectele nocive se traduc în hipertensiune, afecţiuni cardiovasculare, îngreunarea procesului de vindecare a bolilor, retenţie de apă în organism, care favorizează depunerea kilogramelor, şi împiedicarea absorbţiei de calciu, care afectează sistemul osos şi creşte riscul de osteoporoză. Pentru reducerea cantităţii de sare din dietă, trebuie să ţii cont de câteva sugestii: evită alimentele foarte sărate, precum: murăturile, măslinele, mezelurile, brânza, peştele sărat, conservele, etc.; evită mâncarea tip fast food; renunţă treptat la alimentele procesate;  cumpără fructe şi legume proaspete în locul celor conservate; nu adăuga multă sare la prepararea mâncărurilor.