De ce trebuie îngheţate preţurile alimentelor de bază în România? Experţii APC explică!

În România, în ultimele 3 săptâmâni au început să se observe creşteri ale preţurilor alimentelor din cauza blocajelor produse de contexul pandemiei. Însă populaţia, are la dispoziţie chiar bugete mult reduse din cauza tăierilor salariale, a şomajului tehnic şi chiar a pierderii locului de muncă. Asociaţia Pro Consumatori solicită Guvernului României îngheţarea preţurilor produselor agroalimentare care formează coşul de consum al populaţiei corespunzător unui trai de subzistenţă, timp de 12 luni! De asemenea, au întocmit şi un coş al alimentelor de bază. 

Experţii atrag atenţia autorităţilor că bugetul lunar al unei femei pensionar din România pentru un trai de subzistenţă este de 358,44 lei. Bugetul lunar al unui bărbat pensionar român pentru un trai de subzistenţă este de 302,61 lei! Bugetul lunar al unei familii standard, formată din doi adulţi şi doi copii,  pentru un trai de subzistenţă este egal cu 1.110 lei! Cu toţii am observat că preţurile la alimente au început să crească în România. Asociaţia Pro Consumatori, organizaţie de utilitate publică, cu o activitate neîntreruptă de 30 de ani în domeniul protecţiei consumatorilor, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor, a primit o serie de sesizări din partea consumatorilor cu privire la creşterile mari de preţuri, în unele unităţi comerciale, la o serie de alimente considerate de bază în alimentaţia unei familii.

Iată cum arată coşul cu alimente de bază 

În opinia experţilor APC, coroborat cu recomandările unor experţi în alimentaţie raţională, Gonţea Iancu şi Mincu Iulian, precum şi cu rezultatele unor studii realizate de către Institutul Naţional de Statistică şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, plafonarea preţurilor, în situaţia stării de urgenţă, trebuie realizată la următoarele produse, considerate de bază pentru un trai de subzistenţă:
Pâine (franzela, 300 grame), făina neagră de grâu, mălai, carne de porc (carne pentru gătit din spată de porc), carne de pui (pui grill), ouă, lapte 3,5% grăsime, telemea de oaie cu 50% grăsime, telemea de vacă cu 42% grăsime, iaurt 3,5% grăsime, unt 65% grăsime, ulei de floarea soarelui, pastă de tomate 24%, ceapă, morcov, usturoi, pătrunjel, cartofi, fasole, mere, zahăr, gem de caise/prune, cafea.

Recomandări

Gianluca Mech, nutriţionist: cum să-ţi potoleşti poftele în izolare

GÂNDUL.RO demarează campania „Suntem cu Gândul la voi!” Apelaţi la ajutor şi noi împreună cu partenerii…

De ce pâinea, mălaiul, carnea, brânza, cartofii sunt importante în alimentaţia de zi cu zi?

Pâinea este principala sursă de carbohidraţi şi proteine, românii fiind mari consumatori de pâine, consumul mediu lunar fiind de 9 kg/persoană. Mălaiul se foloseşte frecvent în alimentaţia românilor din mediul rural, este spornic şi are avantajul că poate fi depozitat pe perioade lungi de timp, de până la un an.
Carnea de porc se regăseşte în obişnuinţele de consum ale adulţilor din ţara noastră. Carnea de pui este o carne accesibilă ca preţ şi este carnea cea mai recomandată de nutriţionişti pentru copii şi bătrâni. Consumul mediu lunar de carne şi preparate din carne este de 6 kg/persoană.Telemeaua de oaie este preferată de adulţi, iar telemeaua de vacă este recomandată pentru copii. Ceapa, morcovul, usturoiul şi pătrunjelul pot fi folosite la toate felurile de mâncare. Cartoful şi fasolea sunt legumele folosite frecvent în alimentaţia românilor. Consumul mediu lunar de cartofi este de 6,9 kg / persoană.