Digestia: mituri şi adevăruri pe care TREBUIE să le ştii!

De câte ori nu ai auzit că guma de mestecat ţi se lipeşte de stomac sau că dacă mănânci picant faci ulcer? Sau că fumatul alină arsurile la stomac, iar fasolea e principalul aliment care cauzează gaze…

Sunt atâtea mituri legate de ceea ce mănânci, iar unele sunt vehiculate ca fiind cele mai dovedite adevăruri medicale. Ei bine, ai grijă la ce pleci urechea, pentru că multe dintre ele sunt false. Uite mai jos câteva mituri despre digestie.

Mit: Guma de mestecat se digeră în câţiva ani

Recomandări

Ulei de cocos: piele hidratată şi ajutor pentru digestie!

De ce este bine să ai mereu în frigider o cutie de iaurt!

Guma de mestecat poate rămâne în stomac mai mult timp, din moment ce nu se dizolvă în cavitatea bucală precum alte alimente iar stomacul n-o poate descompune asa cum face cu alte alimente însă afirmaţia este falsă. Guma de mestecat nu se lipeşte de intestine, se deplasează în sistemul digestiv şi este eliminată în câteva zile.

Mit: Alimentele picante provoacă ulcer

În trecut se credea ca alimentele picante pot provoca ulcer. Majoritatea ulcerelor sunt cauzate fie de o infecţie cu o bacterie numită Helicobacter pylori, fie de analgezice precum aspirina sau ibuprofenul. Mâncarea picantă poate agrava simptomele unui ulcer însa nu aceasta îl provoacă.

Mit: Ridicatul unor greutăţi mari cauzează hernie

Herniile nu sunt provocate strict de ridicarea greuăţilor, ci de o combinaţie de presiuni şi o deschidere sau o slăbiciune a muşchilor cavităţii abdominale. Un organ sau un ţesut gras pătrunde prin aceasta rezultând o hernie.

Mit: Numai alcoolicii fac ciroză

Ciroza este o afecţiune prin care celulele sănătoase din ficat se deteriorează şi sunt înlocuite de cicatrici. Deşi consumul excesiv de alcool este cauza principală a cirozei, alte cauze frecvente ale acestei afecţiuni pot fi hepatitele B şi C.

Mit: Nucile provoacă diverticulită

În trecut, suferinzii de diverticulită, o afecţiune care se dezvoltă când diverticulul (asemănător cu o pungă) care se formează în peretele colonului se inflamează sau se infectează, erau sfătuiţi să evite nucile, porumbul, floricelele de porumb sau fructele cu seminţe mici, precum căpşunile, din cauză că acestea se pot aşeza în pungi provocând dureri. Un studiu din 2008 a scos la iveală faptul că o dietă bogată în fibre prezintă un risc mai scăzut de apariţie a bolii.

Mit: Cea mai frecventă cauză a gazelor este fasolea

În ciuda multor glume pe seama leguminoasei, fasolea nu este cauza principală a gazelor. Lactatele au această onoare, mai ales pe măsură ce imbătrânim iar corpul nostru este din ce în ce mai puţin capabil să absoarbă zahărul din lapte (lactoza).

Mit: Persoanele cu intoleranţă la lactoză trebuie sa evite complet lactatele

Oamenii ce suferă de intoleranţă la lactoză tolerează diferit lactatele. Unii dintre ei pot prezenta simptome în urma consumului unui pahar cu lapte pe când alţii pot bea chiar şi două. Unele persoane pot tolera laptele din îngheţată dar nu şi laptele dulce. Fiecare trebuie să se bazeze pe propria experienţă când vine vorba de lactatele sigure sau mai puţin sigure.
 
Mit: Fumatul alină arsurile la stomac

Contrar convingerii că fumatul are efect calmant, fumul de ţigară poate să contribuie, de fapt, la apariţia arsurilor la stomac. Nicotina poate stimula relaxarea sfincterului esofagian inferior, un muşchi situat între esofag şi stomac, permiţând accesul acidului gastric în esofag (reflux). Acest reflux stă la baza arsurilor la stomac.

Mit: Îmbătrânirea duce la apariţia constipaţiei

Oamenii pot suferi de constipaţie odată cu înaintarea în vârstă, însă procesul de îmbătrânire nu este de vină în acest caz. Adulţii cu o vârstă înaintată îşi administrează adesea medicaţii pentu tratarea diverselor probleme, acestea putând cauza constipaţia. De asemenea, nivelul activităţii fizice, calitatea alimentaţiei şi/sau consumul de lichide scad, cu timpul, toate aducându-şi contribuţia la apariţia constipaţiei.

Mit: Ai şti dacă ai avea cancer

Cel mai adesea cancerul de colon nu prezintă simptome decât în cel mai avansat stadiu. Tocmai de aceea depistarea timpurie a acestuia este atât de importantă. În general, screening-ul persoanelor cu risc moderat începe la vârsta de 50 de ani. Pacienţii trebuie să se supună diverselor teste, inclusiv unei colonoscopii o dată la 10 ani.

Mit: Colonoscopiile sunt foarte dureroase

Colonoscopiile nu sunt atât de dureroase precum s-ar crede. Colonoscopia – procedură utilizată pentru diagnosticarea problemelor colorectale – durează, în general, între 30 si 60 de minute iar pacientul este anesteziat sau sedat. Mai puţin placută este pregătirea acestei proceduri prin dietă cu lichide şi băuturi cu efect laxativ timp de o zi sau două înainte.
 
Mit: Arsuri la stomac? Dormi rezemat

Nu există bază medicală pentru afirmaţia că suferinzii de arsuri la stomac trebuie să doarmă cu capul ridicat pentru a evita apariţia simptomelor acestei afecţiuni a doua zi dimineaţa. Este suficientă ridicarea capului pe o pernă mai înaltă.

Mit: Sindromul colonului iritabil este provocat de dietă

Deşi anumite alimente pot declanşa simptome ale acestei afecţiuni, în general schimbarea dietei nu este suficientă. Uneori simplul act al alimentaţiei poate genera dureri abdominale, balonare, diaree sau constipaţie, simptome ale sindromului colonului iritabil. Stresul şi anxietatea sunt alte componente esenţiale ale acestui sindrom, adesea responsabile în aceeaşi măsură pentru provocarea simptomelor.

Mit: Sindromul colonului iritabil este provocat de stres

Stresul poate agrava numeroase afecţiuni cronice însă cauza principală a sindromului colonului iritabil rămâne necunoscută. Genetica pare să joace un rol important în declanşarea acestei boli, ca şi schimbarile sistemului imunitar cauzate, probabil, de bacterii sau viruşi.       
        
Mit: Boala celiacă înseamnă durere constantă

Cele mai cunoscute simptome ale bolii celiace sunt: balonarea, gazele şi diareea însă numeroşi suferinzi de această boală pot să nu prezinte aceste simptome. Tocmai de aceea, diagnosticarea se poate face eronat de către medicii care iau în calcul doar simptomele clasice. Boala celiacă – intoleranţa la proteina gluten – se poate manifesta şi prin anemie, osteoporoză, depresie, probleme de creştere sau o iritaţie a pielii denumită dermatită herpetiformă.