Gisele Bundchen şi soţul ei, Tom Brady nu consumă roşii şi vinete. Iată explicaţia!

Bucătarul personal al supermodelului Gisele Bundchen şi al soţului ei, Tom Brady, a dezvăluit obiceiurile alimentare ale cuplului într-un interviu acordat Boston.com. Dieta celui mai celebru supermodel şi a unuia dintre cei mai bine plătiţi sportivi de performanţă implică multe sacrificii.

Chef Allen Campbell, a dezvăluit că 80% din dieta cuplului constă în legume, la care se adaugă quinoa, carne de raţă şi de pui, dar şi peşte, în special somon sălbatic. Cu toate acestea, există câteva restricţii alimentare foarte stricte printre care se numără:

• Alimente care nu sunt certificate organic
• Zahăr
• Făină albă
• Ulei de măsline (pentru gătit foloseşte  numai ulei de cocos!)
• Sare cu iod (doar sare roz de Himalaya)
• Cafea sau cofeină
• Lactate
• Ciuperci
• Fructe (Tom Brady consumă banane doar în smoothie)
• Legume solanacee (roşii, ardei, vinete)

Recomandări

Dieta care scade riscul de Alzheimer şi fructele care reduc inflamaţii

Fereşte-te de artrită consumând peşte cel puţin o dată pe săptămână

Bucătarul Allen Campbell a explicat că Tom Brady nu include în dieta sa aceste legume pentru că nu au propietăţi anti-inflamatorii. Jucătorul de fotbal american evită roşiile pentru că ar putea cauza inflamaţii în organism.

Solanaceele pot provoca inflamaţii?

Dacă nu ai mai auzit până acum de legumele solanacee, iată ce trebuie să ştii. Familia solanaceelor  include  peste 2000 de specii de plante (printre care se numără tutunul, multe plante medicinale şi legume). Cele mai cunoscute solancee care cel mai probabil se află şi în dieta ta sunt ardeii, roşiile, cartofii şi vinetele.

În mod obişnuit acestea sunt considerate alimente sănătoase, nu-i aşa?  Nu neapărat, este de părere Gina Keatly, un reputat nutriţionist şi dietician din New York.

“Plantele solanacee produc alcaloizi, substanţe naturale care conţin azot”,  a explicat Keatly pentru Yahoo Health. Unii oameni le evită din cauza gustului amar, în timp ce experţii în medicina holistică sunt de părere că ar putea agrava artrita. Cu toate acestea, Keatley consideră că nu există suficiente motive pentru a renunţa la consumul acestor legume.

“Există multe mituri despre pericolul plantelor solacee de a cauza artrită, osteoporoză, migrene. Niciunul dintre aceste mituri nu au fost demonstrat sau acceptat de comunitatea ştiinţifică”, a comentat şi nutriţionistul Tara Gidus.

Un alt nutriţionist, Karen Ansel, spune despre teoriilor că alcanoizii pot afecta articulaţiile prin creşterea inflamaţiilor: “Dacă cineva bănuieşte că are o sensibilitate la legumele solanacee,  este bine de ştiut că în momentul în care sunt gătite procentul de alcanoizi se reduce cu 40 până la 50%.”

Nutriţioniştii au lăudat decizia familiei de a reduce consumul de zahăr şi de a-şi construi dieta în jurul legumelor, dar consideră evitarea legumelor solanacee controversată. Aceştia sunt de părere că nu există motive clare pentru ca astfel de legume să fie evitate, dar subliniază că fiecare individ are reacţii diferite la alimente.

Dacă observaţi o reacţie după ce aţi consumat legume solanacee este de preferat să le evitaţi. Ca şi alte alergii alimentare, cum ar fi sensibilitatea la gluten, sunt persoane care pot avea sensibilitate mai mare sau mai mică la anumite tipuri de solanacee. 

Mitul prăjitului în ulei de măsline

În ceea ce priveşte ideea că roşiile pot declanşa reacţii inflamatorii în organism, nutriţioniştii atrag atenţia că roşiile pot provoca inflamaţii doar în cazul anumitor persoane. O situaţie similară cu alergia la alune. Ce este interesant de menţionat este că, în cazul altor persoane, roşiile pot reduce inflamaţiile cronice.

Poate vă întrebaţi şi de ce cuplul nu doreşte ca mâncarea să fie gătită cu ulei de măsline sau de floarea soarelui. Ei bine, ideea din spatele acestei decizii se datorează faptului că o dată ce uleiul este încălzit devine dăunător organismului. 

Uleiul de măsline conţine preponderent acizi graşi mononesaturaţi, ceea ce îl face destul de rezistent la temperaturile ridicate. În general, diferitele tipuri de ulei de măsline extravirgin conţin intr-o pondere de peste 70% acizi graşi mononesaturaţi, circa 15% acizi graşi saturaţi şi doar 10% acizi graşi polinesaturaţi.

Cu toate acestea, există numeroase studii care au arătat că şi la o temperatură ridicată (necesară prăjirii,de exemplu) antioxidanţii din uleiul de măsline depăşesc radicalii liberi. Cu o doză destul de mică de acizi graşi polinesaturaţi şi cu un punct de ardere cuprins între 190 si 220°C, un ulei de măsline extravirgin de calitate este o alegere foarte sănătoasă pentru gătit, inclusiv pentru prăjitul în tigaie.

Mai mult, dacă gătiţi legume bogate în antioxidanţi nu trebuie să vă faceţi griji, dau asigurări experţii în nutriţie.

În concluzie, pentru a avea o dietă sănătoasă limitează consumul de zahăr şi optează pentru cât mai multe legume, inclusiv solanacee!