Mihaela Bilic, despre beneficiile conservelor şi murăturilor

Nicio gospodină care se respectă nu poate rămâne indiferentă la bogăţia de legume a toamnei, deşi cuvinte precum ”provizii”, “conserve”, murături’ nu mai au rezonanţa de altădată.

Când nu aveam abundenţa de produse din supermarket, toamna era dedicată umplerii cămărilor şi congelatorului pentru iarnă. Bucătările din orice casă se transformau în laboratoare de procesare a bunătăţilor: kilograme de roşii, vinete, ardei gras, varză, ceapă, morcov, castraveţi şi gogonele erau curăţate, coapte, tocate şi transformate în provizii pentru anotimpul rece.

De la suc de roşii şi zarzavat pentru ciorbă, la zacuscă şi ardei copţi, până la murături, gemuri şi dulceţuri, toată bogăţia naturii îşi găsea loc în borcane frumos colorate şi etichetate. Era o adevărată competiţie între gospodine pentru obţinerea unor conserve cât mai spectaculoase şi fiecare reţetă reprezenta experienţa a generaţii întregi de femei pe care nevoia le-a învăţat să facă minuni.

Recomandări

Murăturile: beneficii şi contraindicaţii!

Cum să păstrezi culoarea fructelor la congelator, cum să nu ţi se înmoaie castraveţii sau gogonelele în saramură, care e condimentul secret dintr-o zacuscă sau ce combinaţie de ciuperci e potrivită pentru murat – iată detaliile pe care nu le putem găsi în cărţile de nutriţie. Fiecare zacuscă e unică pentru că fiecare familie e unică. 🙂

Tradiţiile şi bunul simţ românesc ne-au învăţat cum să avem legume şi fructe pe masă şi în toiul iernii. Fie că sunt făcute de bunica, fie că sunt cumpărate din comerţ, fructele şi legumele congelate sau în conservă reprezintă o alternativă sănătoasă şi practică pentru aportul de vitamine şi minerale.

Decât să consumăm produse proaspete aduse de la mii de kilometri distanţă şi care au stat săptămâni prin depozite, mai bine desfacem o conserveă făcută pe pământ românesc. Fie că e la borcan sau la cutie de tablă, o conservă are legume, apă şi sare. în plus, e gata fiartă, deci uşor de folosit. Să nu faceţi greşeala să aruncaţi lichidul din ea pentru că e plin de vitamine şi minerale.

Frigul e un agent de conservare şi mai eficient decât sarea, păstrează intacte toate proprietăţile nutritive ale produselor şi ne permite să consumăm alimentele pe care le dorim indiferent de sezon sau locul de provenienţă. Nimic mai simplu decât să faci o mâncare din legume congelate când afară suflă viscolul. Sau şi mai sănătos şi mai ieftin este să deschizi un borcan cu zacuscă în postul Crăciunului.

Nici bulionul sau conservele cu roşii în orice formă nu trebuie uitate, avem nevoie de licopen care să ne protejeze pielea de frig. De varza murată nu mai vorbim, e o sursă excelentă pentru vitaminele B şi C, şi un produs de bază al bucătăriei româneşti pe timp de iarnă. Pentru un plus de culoare şi gust, nu uitaţi de gogoşarii umpluţi cu varză şi de gogonelele decorate din belşug cu “flori” de morcov şi ţelină.

Puneţi şi un borcan cu ardei iuţi în oţet sau în saramură: tot ce e picant stimulează metabolismul şi pune sângele în mişcare. Toată bogăţia toamnei poate fi mutată în cămara voastră, iar munca depusă vă va fi răsplătită de bucuria cu care veţi savura de Crăciun o salată de vinete cu ardei copţi. Şi de gustul salatei de boeuf care nu poate fi obţinut decât cu murături făcute după reţeta bunicii.

Când facem conserve, gemuri, dulceţuri şi murături, punem la borcan nu doar sănătate, ci şi un strop din identitatea noastră. Nu pot exista provizii şi rafturi pline fără să existe noţiuni precum familii, obiceiuri, tradiţii. Grija şi iubirea faţă de cei dragi pot fi conservate şi congelate în porţii mici cu care apoi să ne hrănim până la primăvară.
Şi chiar dacă industria alimentară ne pune la dispoziţie o gamă vastă de produse gata preparate, nimic nu poate înlocui bunătăţile făcute de mama, acasă.